Doi prieteni cu spirit civic au pornit campania „Nu arunca chiștoace. Strada nu e scrumieră” din dorința de a educa românii. Cu ajutorul acțiunilor de strângere de mucuri de țigară și a celor de conștientizare, ei își propun să transmită mesajul că doar o comunitate mare poate produce o schimbare.
Într-un filmuleț pe pagina de Facebook „Nu arunca chiștoace”, Eva și Sophie, fiicele actorului Dan Crudu, adună mucuri de țigară de pe nisip, dintre șezlonguri. Mai jos, într-un alt video, Marian Rădună îi înapoiază un chiștoc, în trafic, unui șofer care l-a aruncat pe stradă, direct din mașină. Iar cu două zile înainte, pe pagină fusese postată o filmare cu mesajele „Nu arunca chiștoace! Strada nu e scrumieră” afișate pe magazinul Cocor din București.
Răzvan Buşulescu, director în cadrul unei companii auto, şi Marian Rădună, manager într-o multinațională de logistică, sunt prieteni de câțiva ani și au în comun, printre altele, credința că oamenii simpli pot schimba ceva, dacă fac eforturi împreună. Până acum, cei doi s-au implicat în proiecte ale Asociației „Ana și Copiii” și ale Casei Lidia din Domnești, în ultimele ediții ale evenimentului „Copacul cu fapte bune”, dar și în acțiunile grupului civic „Rezistența”.
Într-o luni, de la sfârșitul lui aprilie, Răzvan și Marian vorbeau la telefon pe drumul dinspre serviciu spre casă, așa cum fac în fiecare zi. Doar că atunci și-au dat seama că amândoi, în același timp, făceau observații cuiva care aruncase un chiștoc pe stradă. Unul dintre șoferi s-a scuzat că nu are scrumieră, așa că Marian i-a făcut-o cadou pe cea pe care o avea în mașină și pe care oricum nu o folosea – niciunul dintre ei nefiind fumător.
După ce s-au uitat amândoi puțin în urmă, au văzut un scenariu care se repeta: în fiecare zi, măcar unul dintre ei se enerva când un alt șofer din trafic arunca mucul de țigară pe geamul mașinii. Așa le-a venit ideea unei campanii, pe care au schițat-o chiar în acea seară. În decurs de o lună, au cumpărat din bani proprii 200 de scrumiere pentru autovehicule, apoi au apelat la prieteni pentru o mână de ajutor: Cosmin Pojoranu a creat grafica şi textul pentru flyere şi le-a făcut cadou domeniul on-line nuarunca.com, Auraş Geambaşu a început să construiască site-ul, iar alături de Eugen Erhan au creat logo-ul campaniei.
Pe 29 mai au deschis pagina de Facebook „Nu arunca chiștoace. Strada nu e scrumieră” și au făcut prima acțiune de conștientizare în trafic. Au urmărit șoferii care aruncau mucurile de țigară pe jos, le-au atras atenția și le-au oferit scrumiere.
„Totul a pornit de la faptul că ni se părea incredibil de urât, necivilizat și lipsit de respect la adresa celor din jur să vedem atâția oameni care aruncă chiștoacele de țigară pe trotuar sau pe stradă, din mașină”, au explicat cei doi pentru Green Report.
Acțiunile „Nu arunca chiștoace”
Pe 8 iunie a avut loc prima acțiune de strâns chiștoace, în Piața Unirii din București, la care au participat aproape 10 oameni, voluntari și prieteni de pe Facebook. Pentru că „rezultatele acțiunii au fost uimitoare, iar presa a manifestat interes cu privire la eveniment”, cei doi bărbați și-au propus să organizeze în fiecare lună câte o astfel de ieșire. La cea din iulie au venit 25 de persoane, care au colectat 5,7 kilograme de chiștoace, iar la cea din august – tot atâtea persoane au strâns, într-o oră, 4,8 kilograme.
„În cadrul acestor acțiuni, ne propunem să adunăm doar chiștoace, care sunt de departe cel mai greu de adunat deșeu de pe stradă – după 30 – 40 de minute de aplecat-ridicat de sute ori, deja simți cum începe starea de amețeală. Însă, de fiecare dată ajungem să adunăm tot felul de gunoaie. E aproape imposibil să ridici un chiștoc de jos și să te abții să ridici plasticul de lângă. Doar că arucăm imediat gunoaiele la coșurile stradale, nu le adunăm, nu le cântărim, că ne-ar trebui mult prea mulți saci”, a explicat Răzvan.
Tot parte din campanie, inițiatorii au mers la mare și la munte unde au împărțit autocolante cu mesajele: „Nu arunca chiștoace. Muntele nu e scrumieră” şi „Nu arunca chiștoace. Plaja nu e scrumieră”. La Sinaia, au vorbit cu reprezentații de la telegondolă, dar și cu proprietarii mai multor localuri din zonă, iar la mare, în Eforie Nord, Costineşti şi Vama Veche, au discutat cu administratorii de plajă care dețin terase.
De când au demarat campania, Răzvan și Marian încearcă să distribuie în fiecare zi, în trafic, măcar câteva scrumiere și flyere. Apoi, o dată la câteva zile, petrec împreună o oră, două, în câte o intersecție aglomerată din București.
În general, reacțiile pe care le întâlnesc din partea celor cărora le fac observații sau a celor invitați să ia parte la campanie sunt încurajatoare.
„Mulți dintre ei ne spun că au aruncat chiștocul din obișnuinţă, îşi cer scuze şi îşi iau angajamentul că nu vor mai arunca pe stradă în viitor. De aici, avem convingerea că există voință, însă lipsește informarea publică, educația cetățenilor şi implicarea autorităţilor publice competente”, au mai spus bărbații pentru Green Report.
Atunci când, rareori, se lovesc de oameni care le spun că își pierd timpul degeaba și că nimic nu se va schimba, ei au câteva credințe care nu îi lasă să se demoralizeze:
„Noi credem în puterea noastră (ca oameni simpli, cetățeni) de a schimba ceva. Chiar am văzut oameni care se «trezesc» în jurul nostru, oameni care ajută, care fac bine altora, care se implică în protejarea mediului. Credem că puterea exemplului e incredibilă și funcționează. Noi înșine am fost motivați de binele pe care am văzut că îl fac alți oameni și am încercat să ajutăm la rândul nostru, atât cât putem”.
Cum s-a dus mesajul mai departe
10.226 de persoane urmăresc acum pagina de Facebook „Nu arunca chiștoace”, iar mesajul a ajuns la ele fie prin acțiunile făcute de cei doi, fie prin implicarea altor parteneri. Pe lângă proprietarii de terase de la mare și de localuri, la munte, s-au alăturat campaniei și companii precum Fan Courier (care a lipit mesajele pe 2.000 de mașini), British American Tobacco România (care a suportat costurile de producție și imprimare a 6.000 de scrumiere de buzunar), Altec Logistic, Cartrans, XPO Logistics, Dr. Reddy’s, FaceFood Romania şi alții.
Actorul Dan Crudu, care se afla în turneu pe litoral, a organizat mai multe acţiuni de strâns chiştoace pe plajă alături de fetele lui, Eva și Sophie, dar și un concurs, sponsorizat de una dintre terasele din Mamaia.
În plus, Marian și Răzvan au făcut cunoscută campania la mai multe festivaluri: AWAKE de la Gorneşti, Europa FM Live pe Plajă, din staţiunile Saturn şi Venus, Family is fun, din Mogoșoaia.
Inspectoratul General al Poliţiei Române s-a alăturat campaniei prin afişarea sloganului pe panouri media atât în București, cât şi în Cluj-Napoca, dar și în format printat, în 5.000 de secţii, la nivel naţional.
„Mesajul nostru este acela că doar o comunitate mare poate produce o schimbare, atât la nivelul mentalității colective, cât şi la nivelul comportamentului oamenilor din comunitate. Ştim că suntem doar doi oameni, ajutaţi de câţiva prieteni din când în când, dar noi credem în puterea fiecăruia dintre noi de a schimba ceva. Credem că merităm cu toţii să trăim într-o ţară mai curată şi mai civilizată, aşa încât îi invităm pe toţi cei care simt la fel ca noi să nu rămână indiferenţi”, au transmis cei doi bărbați.
Costuri
Lipsa de educație a celor care aruncă resturile țigărilor pe jos îi poate costa pe ei, îi costă deja pe inițiatorii campaniei „Nu arunca chiștoace”, însă, cel mai mare preț îl plătește mediul înconjurător.
Filtrele țigărilor sunt făcute din acetat de celuloză, un produs sintetic care este derivat din pulpa de lemn. Poate fi folosit și pentru confecționarea benzii magnetice, a ramelor pentru ochelari și a pieselor Lego. Potrivit ONG-ului Keep Britain Tidy, un chiștoc poate să dispară între 18 luni și 10 ani, iar în acest timp plasticul, arsenicul, plumbul și nicotina se scurg din filtre în mediu și le dăunează vietăților marine și nu numai. Un studiu recent a arătat că mucurile de țigară – cel mai întâlnit deșeu de plastic din lume – prezente în sol, reduc șansele de germinare a trifoiului cu 28%, iar a gazonului, cu 13%.
În prezent, există peste un miliard de fumători în lume (numai în China sunt peste 300 de milioane), iar estimările arată că numărul lor ar putea ajunge până la 1,6 miliarde până în 2025. La nivel mondial, sunt consumate 5.500 de miliarde de țigări pe an, iar 4.950 de miliarde de chiștoace ajung undeva în natură, deși aproape peste tot există prevederi în legislaţie care interzic şi sancţionează acest gest.
Potrivit Codului Rutier din România, fapta constând în „aruncarea, lăsarea ori abandonarea pe drumul public de obiecte, materiale, substanțe sau vehicule, după caz” constituie contravenţie şi se sancţionează cu 9-20 puncte-amendă (adică între 1.305 lei şi 2.900 lei). În Bucureşti, fapta constând în „aruncarea biletelor de călătorie, resturilor de ţigări sau hârtii şi alte tipuri de deşeuri pe domeniul public” se sancţionează cu amendă între 2.000 şi 5.000 lei.
Până acum, Marian și Răzvan au investit în jur de 7.000 de lei din fonduri proprii, în care sunt incluse costurile de achiziție, producție şi imprimare a materialelor, precum și costul de înregistrare a mărcii şi denumirii la O.S.I.M.. În plus, ei plătesc și costuri emoționale și fizice, atunci când lipsesc de lângă familiile lor sau când ajung să-și sacrifice somnul.
„Noi dorim responsabilizarea cetăţenilor acestei ţări, care trebuie să înţeleagă faptul că pentru a trăi într-o ţară curată şi civilizată este nevoie şi de implicarea lor, iar schimbările mari nu se produc peste noapte, ci necesită multă muncă şi voinţă din partea tuturor. În acelaşi timp, noi solicităm autorităţilor publice competente să exercite atribuţiile pe care le au în acest domeniu, precum şi să responsabilizeze cetăţenii cu privire la obligaţia de respectare a dispoziţiilor legale privind păstrarea curăţeniei în mediul în care trăim, inclusiv prin aplicarea amenzilor contravenţionale”, spun bărbații.
#ÎmpreunăFacemRomâniaCurată
Vineri seară, după încheierea celor opt ore la serviciu, Marian și Răzvan le-au vorbit elevilor din programul „Țara lui Andrei” despre campania lor. Pe lângă activitățile de conștientizare din trafic, cei doi poartă în continuare discuții cu mai multe companii naționale şi multinaționale, pentru a se alătura demersului.
„Nu știm însă cum să trăim altfel. Odată ce te trezești din indiferență nu te mai poți preface că nu vezi nevoile din jurul tău”, au spus ei.
Pentru că știu că au nevoie constant de ajutor pentru scopul lor, căruia i-au găsit hashtag-ul #ÎmpreunăFacemRomâniaCurată, au postat pe pagina de Facebook macheta campaniei și i-au invitat pe cei interesați să o imprime şi să o folosească. De altfel, au început deja să apară voluntari în țară care fac acțiuni de strângere de chiștoace sau de conștientizare și care le trimit apoi dovezi video sau foto.
„Noi ne-am gândit așa: dacă reușim să îi facem pe oameni să conștientizeze și să evite acțiunea de a arunca un chiștoc pe stradă – care este unul dintre cele mai mici deșeuri -, atunci, cu singuranță, acești oameni nu vor mai arunca pe viitor nici alte tipuri de gunoaie (implicit mai voluminoase)”, au mai zis inițiatorii campaniei.
