Greenpeace pune la dispoziția consumatorilor o aplicație prin care aceștia își pot calcula numărul de articole din plastic pe care le folosesc în decursul unui an. Procedura este simplă: răspunzi unei serii de 7 întrebări, despre numărul de PET-uri, articole de unică folosință, produse ambalate, paie pentru băuturi, detergenți, bețișoare de urechi și pungi de plastic. La final, îți este afișat un ecran cu o sumedenie de articole din plastic, în funcție de consumul propriu. Dai scroll și afli și cifra.
122. Este scorul obținut de mine în aplicația Greenpeace pentru calculul obiectelor din plastic consumate în decurs de un an. Treptat, am adoptat câteva obiceiuri care m-au ajutat să arunc mai puțin plastic: am renunțat la a mai cumpăra alimente din supermarket, nu cumpăr sticle din plastic, folosesc sacoșe din pânză și săculeți din bumbac, iar la serviciu îmi iau mâncare la pachet în propriile recipiente. Singurele care încă îmi mai dau bătăi de cap sunt produsele de curățenie.
Există însă persoane care susțin că au renunțat complet la plastic. Una dintre acestea este Ioana Tănase, inițiatoarea proiectului ALTERNATIVE. După un curs de „Marine Litter” la Universitatea din Amsterdam și adoptarea unor obiceiuri sustenabile de consum pe timpul șederii sale în Belgia, Ioana s-a întors în România și a decis că trebuie să lupte cumva împotriva poluării cu plastic. Așa că a creat un business în care confecționează și comercializează săculeți reutilizabili, meniți să înlocuiască pungile de plastic.
Ioana a obținut scorul 0 în aplicația Greenpeace. Am aflat de la ea cum reușește.
Cum renunți complet la plasticul de unică folosință
Ioana nu cumpără niciodată PET-uri. Poartă cu ea o sticlă de inox reutilizabilă, pe care o umple cu apă de la robinet sau de la izvor atunci când pleacă în oraș. Când vrea apă minerală, o cumpără la sticlă din sticlă.
S-a demonstrat că, în cele mai multe cazuri, apa de la robinet este chiar mai sigură decât cea ambalată în plastic.
Aceeași metodă o adoptă și când iese la restaurant sau la cafenea: cumpără doar băuturi în sticlă din sticlă și anunță încă de la început că nu vrea pai. Dacă se întâmplă să îl primească, îl returnează pe loc, nefolosit, sau cere permisiunea să îl pună chiar ea înapoi în paharul cu paie. Spune că, dacă l-ar lăsa pe masă, chelnerii l-ar arunca la final, neștiind dacă l-a utilizat sau nu.
În ceea ce privește cafelele sau ceaiurile în recipiente de unică folosiță, se abține din a le comanda.
Mai demult, aveam o cană reutilizabilă pe care o foloseam. Acum doi ani, am luat decizia că, dacă doresc odată așa mult cafea, îmi acord 10 minute să mă bucur de o terasă sau o cafenea drăguță, timp în care pot citi sau trimite mailuri.
Încă dinainte de a avea business-ul ALTERNATIVE, Ioana renunțase la pungile din plastic. Folosește sacoșe din bumbac, și, mai nou, săculeții pe care îi confecționează, dar și bumbac cerat pentru a înveli și congela alimente.
Cumpărând aproape toată mâncarea vrac, nu îi este foarte greu. Singurele lucruri pe care le mai regreta uneori erau dulciurile, însă spune că acum au apărut atâtea târguri cu bunătăți că nici ciocolata nu îi mai lipsește, mai ales că știe că aceasta conține ulei de palmier.
Apar alternativele. Am găsit până și cremă cu ciocolată la borcan de sticlă, fără ulei de palmier în compoziție. Industria își dă seama că există consumatori care nu mai vor plastic și apar produse de genul acesta.
Și acum, subiectul cel mai sensibil: produsele de curățenie. Ioana folosește nucile de săpun, o alternativă naturală care, se pare, poate înlocui cu succes detergentul de rufe. La rufele albe, adaugă bicarbonat, pentru a le înălbi. Nu este totuși mulțumită de performanțele acestui produs atunci când spală haine cu care a fost la grădinărit. Atunci, folosește detergent bio la cutie de carton.
Pentru curățenia în casă, folosește combinații de oțet cu bicarbonat și uleiuri esențiale; pasta de dinți și-o face singură, din ulei de cocos, bicarbonat, sare și ulei de mentă sau de lămâie; în loc de cremă, folosește unt de cocos sau unt de shea; în loc de săpun lichid, are unul solid, din ingrediente naturale; la bețișoare de urechi a renunțat acum vreo trei-patru ani, căci oricum erau dăunătoare, potrivit Ioanei – acum, își curăță urechile cu apă și prosop; cu spălarea părului mărturisește că a avut de furcă:
Am încercat să mă spăl cu bicarbonat amestecat cu gel de aloe vera și am crezut că mă tund cheală. Nu reușeam nicicum să scot bicarbonatul din păr. Pentru alții, însă, funcționează combinația de apă cu bicarbonat de sodiu, plus clătire cu oțet de mere.
După experiența neplăcută, folosește șampon solid, care arată ca un săpun. Deocamdată, este mulțumită de performanțe, dar promite să încerce și alte metode și să anunțe atunci când găsește combinația câștigătoare. Până una alta, iată dovada produselor folosite de ea:
Voi? Vă simțiți pregătiți să vă asumați măcar o parte dintre soluțiile identificate de Ioana și să vă reduceți treptat scorul din aplicația Greenpeace? Cei interesați să ne împărtășească propriile experiențe o pot face trimitând un e-mail pe adresa: irina.breniuc@green-report.ro.
