Ministerul Mediului le-a recomandat recent asociatiilor colective care au preluat responsabilitatile producatorilor de echipamente electrice si electronice (EEE) sa nu aloce bani din sumele colectate din timbrul verde pentru programele de tip buy-back. In contextul scaderii vanzarilor la EEE-uri cu aproximativ 45% in primul trimestru al lui 2009, recuperarea deseurilor si cresterea vanzarilor prin programele buy-back pareau solutii bune, atat pentru producatori si retaileri, cat si pentru colectori si reciclatori. „NU este corect fata de cetateni!“, a transat Ministerul Mediului. Buy-back-ul e pe moarte, admit asociatiile colective.
Text de Oana Neneciu
Solutia de criza
„Buy-back este o formula care prevede acordarea unui stimulent financiar pentru predarea spre reciclare a DEEE-urilor“, explica Valentin Negoita, presedintele asociatiei EcoTic. „Formula“ presupune colectarea echipamentelor vechi de la cetateni si oferirea acestora a unei reduceri la achizitionarea unui nou produs. De castigat au toti actorii implicati: cetateanul castiga o reducere substantiala, producatorul de echipamente vinde mai multe, la fel si retailerul, iar asociatia si reciclatorii colecteaza mai mult. In final, creste cantitatea de DEEE-uri colectata.
„In vreme de criza economica, in care vanzarile cad, buy-back este o formula agreata de toata lumea. Piata a indus acest comportament. Un studiu din octombrie 2008 arata ca 45% dintre romani considera o idee buna acordarea unui stimulent financiar pentru predarea spre reciclare a echipamentelor electrice si electronice vechi“, mai sustine Negoita.
Andrei Orban, presedintele Environ, nuanteaza putin termenul buy-back, spunand ca acesta este folosit fortat: „Ca termen, buy-back-ul este folosit fortat in domeniul DEEE, nefiind vorba in fapt despre o valorizare a produselor vechi care se predau la achizitionarea unora noi, ci mai degraba de oferirea unei compensatii materiale consumatorului, a unui stimulent financiar conditionat de acceptul acestuia de a renunta gratuit la produsul uzat“, precizeaza Orban.
Din punctul de vedere al finantarii acestor campanii, pana in prezent s-au implicat atat asociatiile, cat si producatorii si retailerii, dar implicarea asociatiilor a pus pe jar Ministerul Mediului.
Mai bine nu…
Desi pare o solutie si pentru situatia economica, dar si pentru atingerea tintelor la nivel de tara pentru colectarea DEEEurilor, campaniile de buy-back nu vor mai continua. Ca urmare a recomandarii Ministerului Mediului, transmisa catre toate asociatiile colective, acestea recunosc ca programele de buy-back vor inceta, probabil, in cateva luni. Motivul?
„Costul suportat de consumatori si concretizat in timbrul verde nu trebuie utilizat pentru sustinerea planurilor de marketingale producatorilor de echipamente electrice si electronice, membre in organizatiile respective“, se arata in scrisoarea semnata de ministrul mediului, Nicolae Nemirschi.
Dragos Nacuta, consilierul ministrului, a declarat pentru „Green Report“ ca ministerul nu are nimic impotriva programelor de buy-back, doar ca acestea nu pot fi facute cu banii din timbrul verde: „Singura noastra problema este implicarea asociatiilor in finantarea acestor programe“, a subliniat el.
Romanul, obisnuit cu zaharelul
O alta dimensiune negativa a programelor este obisnuirea romanului cu recompense pentru un comportament ecologic, crede Raul Pop, director general al asociatiei Recolamp, una dintre asociatiile care au dezaprobat de la bun inceput aceste programe. „Crearea reflexului cetateanului „de a primi ceva“ cand preda un deseu reciclabil este o piedica imediata in calea educatiei in spiritul protectiei mediului. Recolamp a refuzat in mod consecvent sa deruleze astfel de programe“, spune Raul Pop.
O alta problema ridicata de directorul general al Recolamp este avantajarea unor companii si dezavantajarea altora prin acest tip de programe, o situatie care, pe termen lung, aduce pierderi. „Inceperea acestor campanii reprezinta intrarea intr-o spirala fara iesire. Cofinantarea unui brand din banii colectivi ai tuturor participantilor intr-un sistem colectiv implica, OBLIGATORIU DIN PUNCT DE VEDERE LEGAL, cofinantarea tuturor celorlalti participanti. O schema colectiva are sute de producatori participanti, asadar problema se multiplica de sute de ori!“, avertizeaza Raul Pop.
Prea scump pe termen lung
Reciclatorii sunt afectati de incetarea programelor buy-back, pentru ca se vor micsora cantitatile colectate, ne-a declarat Liliana Pocol, business development manager Stena DTM. „Din punctul de vedere al volumelor de deseuri receptionate de societatea noastra in calitate de reciclator, campaniile buy-back au fost una dintre sursele importante de deseuri. Din punctul nostru de vedere, campaniile buy-back reprezinta singura sursa de DEEE care poate contribui substantial la cresterea procentului de colectare pe cap de locuitor“, declara Liliana Pocol.
Chiar daca, pe termen scurt, reciclatorii pierd, mai arata Liliana Pocol, costurile foarte mari ale campaniilor buy-back vor afecta pe termen lung procesul de colectare si reciclare, proces in care, asa cum mentioneaza si scrisoarea MM, ar trebui sa se duca banii din timbrul verde.
