Ministerul Mediului va avea un buget de 3,856 miliarde de lei în 2023. Valoarea creditelor bugetare indică o creștere de 72,48%, iar a creditelor de angajament o creștere de 30,71%. Creșterea bugetului este datorată, în principal, alocațiilor destinate implementării proiectelor cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă, a anunțat ministrul Tanczos Barna.
„Bugetul pe anul viitor al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor este unul de perspectivă: conform bugetului votat în Parlament, am grupat sumele de bani în 2023 în așa fel încât să putem continua programele pe care le-am început, dar am stabilit și obiective noi care nu au fost implementate de cel puțin 15 ani, în ciuda obligațiilor legale. Cel mai mare pas înainte în bugetul pe 2023 este plata despăgubirilor pentru restricțiile forestiere asupra ariilor protejate Natura 2000, ceea ce nu s-a făcut niciodată în țară până acum, în ciuda obligațiilor legale. Am inclus acest lucru sub forma creditelor de angajament, astfel încât plățile pot începe după luna iunie a anului viitor. Am prevăzut, de asemenea, finanțare pentru plata compensațiilor existente deja. Din acest buget, vom putea plăti toate compensațiile aferente anului 2022 și vom acoperi jumătate din 2023”, a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
„După ce creșterea cailor din rasă lipițană a fost adăugată pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a UNESCO, am reușit să mărim sprijinul pentru creșterea cailor și hergheliile administrate de ROMSILVA. De asemenea, am alocat fonduri pentru investiții în domeniul apelor, pentru protecția împotriva inundațiilor, infrastructura de gestionare a deșeurilor, împăduriri și modernizarea infrastructurii de monitorizare meteorologică. Totodată, cele 17 instituții din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor au asigurate din bugetul pentru anul viitor fondurile necesare, astfel încât acestea să poată funcționa fără probleme, iar ministerul să își poată derula, mai eficient, programele prin intermediul Fondului de Mediu”, a mai declarat ministrul Tánczos Barna.
Comparând perioada 2019 – 2020 cu 2021 – 2022 se observă o creştere de aproape cinci ori a resurselor alocate pentru proprietarii de păduri care sunt impactaţi de deciziile la nivel central în ceea ce priveşte zonele protejate.
Ca urmare a inventarierii programelor derulate prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), sumele alocate acestora, vor fi majorate.
„Din bugetul rectificat al AFM avem deschise programele Rabla Clasic şi Rabla Plus, până la 31 ianuarie (2023, n.r.). Anul viitor vom creşte sumele alocate pentru maşinile electrice, vom deschide o sesiune pentru flote comerciale, vom deschide încă o sesiune de proiecte pentru fotovoltaice. Acolo mergem pe o descentralizare şi un buget de 3-4 miliarde de lei, astfel încât să trecem de la 45.000 de dosare la peste 100.000 de dosare şi să sprijinim cetăţenii. Căutăm surse de finanţare suplimentare din fondurile europene, astfel încât să putem suplimenta bugetul gestionat de AFM şi venim şi cu celelalte programe, care sunt deja clasice şi le păstrăm, cel puţin în cazul AFM”, a mai precizat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Citește și:
Ministerul Mediului anunță că reia investițiile în sistemele integrate de gestiune a deșeurilor
