În ultimii 25 de ani, Bucureștiul a pierdut aproape 50% din suprafața spațiilor verzi, ceea ce a contribuit la probleme de poluare a aerului cu care ne confruntăm azi în capitală, a declarat pentru Green Report, vicepreședintele Eco-Civica, Dan Trifu. Conform Cadastrului Verde lansat în iunie 2011, Bucureștiul are 23,1 metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor, care includ parcuri, cimitire, aliniamente stradale și păduri. Capitala României este cu mult în urma altor capitale europene, precum Viena care are 120 de metri pătrați pe cap de locuitor.
“În 1990, într-un inventar făcut chiar de autorități și pe care noi l-am verificat, aveam 3.500 de hectare, iar acum nu putem număra mai mult de 1.600 de hectare. Gândiți-vă că prin retrocedări am pierdut toate pepinierele Bucureștiului, care aveau sute de hectare. Am piedut zeci de milioane de exemplare de vegetație și acesta este și motivul pentru care calitatea aerului a scăzut atât de mult în București și afectatează calitatea vieții bucureștenilor, exact cum s-a pronunțat Comisia Europeană când a anunțat declanșarea hotărârii de infringement”, a spus Dan Trifu.
Potrivit acestuia, situația precară a spațiilor verzi și creșterea defrișărilor de arbori din parcuri și aliniamente stradale are la bază realizarea Planului Urbanistic Zonal din 2000 (PUZ) care a coincis și cu aprobarea Legii 10/2000 privind retrocedarea bunurilor confiscate de regimul comunist. Dan Trifu susține că prin coroborarea acestor documente statutul mai multor terenuri a fost schimbat si terenurile au fost retrocedate pentru construire. “Se impune o anchetă foarte amplă cu tot ceea ce s-a întâmplat în 2000 și tot ceea ce a însemnat retrocedări coroborate cu prevederile PUG-ului. Avem în pregătire un material foarte amplu pentru DNA, dar luând-o de la începuturi, de dinainte de 2000. Sunt cazuri penale destul de grave care au adus prejudicii”, a explicat vicepreședintele Eco-Civica.
Lucrări de infrastructură inutile duc la defrișări masive
Lucrările de infrastructură sunt necesare și în principal au rolul de a îmbunătăți viața locuitorilor unei metropole prin decongestionarea traficului și implicit prin reducerea gradului de poluare și praf. Cu toate acestea, în București se află în lucru câteva proiecte de infrastructură care nu sunt neapărat necesare și care, în afara de disconfortul creat și praful provocat, au solicitat defrișarea unui număr impresionant de arbori. Un exemplu îl avem la Piața Presei Libere, unde lucrările la pasajul subteran au afectat „cea mai frumoasă intrare de capitală europeană”, după cum o descrie Dan Trifu.
„Aproximativ 200 de arbori au fost tăiați pentru a construi un pasaj care este inutil în condițiile în care va veni și Magistrala 6 de metrou, care va lega Gara de Nord de Aeroportul Otopeni, cu șantier fix în acea zonă. Nici măcar nu s-au corelat. În zona respectivă au mai fost defrișați alți 100 de arbori pentru a realiza parcarea de la Casa Presei. În total în acea zonă 300 de arbori au fost tăiați”, a explicat Trifu. Acesta a mai dat ca exemplu lucrările și de la celălalt pasaj subteran, de la Piața Sudului, care va duce la defrișarea a 80 de copaci.
De asemenea, podul rutier de pe Mihai Bravu, care ar fi trebuit axat de-a lungul Dâmboviței, nicidecum perpendicular pe aceasta, a reușit să mascheze în totalitate ceea ce organizațiile non-guvernamentale și-ar fi dorit să prezinte drept Delta Bucureștiului. „Defrișările nu sunt doar pe marile bulevarde. Avem defrișări de arbori și între blocuri. Direcția de Mediu din Primăria Capitalei a primit cereri pentru tăierea a 800 de arbori, venite din parte diferiților investitori și unele chiar din partea Primăriei Capitalei pentru diferite lucrări de infrastructură. Vorbim aici și de Șoseaua Pantelimon și bulevardul Iancului pentru care nici nu există aviz de defrișare și nici acord de mediu, însă pur și simplu s-a reușit exterminarea arborilor pe o lungime de doi kilometri. În afară de aceste cereri noi vă garantăm că există cel puțin atâtea tăieri ilegale”, a mai spus Trifu.
Referindu-se la lucrările pentru noul tronson de metrou din Drumul Taberei, Dan Trifu a precizat că metroul bucureștean este o necesitate și chiar dacă el implică tăierea a aproximativ 1.000 de arbori, beneficiile pe care acesta le va aduce calității aerului vor compensa defrișarea necesară. „Dacă nu realizăm o rețea cât mai extinsă de metrou vom avea de suferit și mai mult pe calitatea aerului”, a punctat Trifu.
Stoparea defrișării din Parcul Tineretului este doar un prim pas
Referindu-se la deciza instanței în cazul defrișărilor din Parcul Tineretului, vicepreședintele Eco-Civica a declarat că aceasta reprezintă o premieră pentru România deoarece s-a demonstrat că deși avizele de construire pot fi obținute prin diferite forme, o construcție ilegală poate fi oprită prin neacordarea avizului de defrișare. „A fost doar un prim pas. Mai avem un alt proces pe rol prin care cerem ca instanța să constate nelegalitatea actelor de reglementare de mediu deoarece Agenția Națională pentru Protecția Mediului a avut un rol negativ și a fost complice la tot ceea ce s-a întâmplat. Am cerut și declararea autorizației de construire obținute de Mărioara Micșunescu de la Primăria Sectorului 4 ca fiind ilegală și vom cere și sistarea lucrărilor”, a spus Trifu.
Acesta a precizat că situația din Parcul Tineretului este mult mai complexă deoarece față de suprafața a fost micșorată după adoptarea PUZ-ului din 2000, care e în vigoare și acum. Conform activistului, parcul are în prezent doar 16 hectare, dintr-o suprafață inițială de 40 de hectare. „Tot ce vedeți acum construit în parcul Tineretului s-a făcut după defrișarea a peste 2.000 de arbori din 2000 încoace”. a mai spus Trifu.
Însă cazul Parcului Tineretului nu este, din păcate, singular. În Parcul Prisaca Dornei din sectorul 3 s-au tăiat sute de exemplare de tuia, în afara de arborii aflați pe alte 7 hectare retrocedate. Defrișări au fost înregistrate și în zona bazei sportive Spartac, de asemenea retrocedată, care se află vizavi de Parcul IOR. De asemenea, Primăria Sectorului 6 a defrișat peste 100 de arbori în cadrul lucrărilor de modernizare din Parcul Drumul Taberei. „Primăria a prezentat o documentație falsă în care a susținut că va ecologiza parcul. Au defrișat zona pentru care ne-am zbătut aprope trei ani să nu fie afectată de lucrările de la metroul din Drumul Taberei. Am salvat atunci două hectare de parc, însă a venit primăria și a făcut dezastru”, a explicat Dan Trifu.
Cu toate acestea, apărătorii parcurilor din București au înregistrat și succese. Asociația Eco-Civica a reușit să mai obțină câteva hotărâri definitive în cazul anulării planului urbanistic pentru construirea unui nou mall în Parcul Păsărarilor de lângă Obor și în cazul parcului din zona Turda, de lângă Podul Grant.
Plantările în compensație se fac doar pe hârtie
Deși legea prevede ca pentru fiecare copac defrișat să fie plantați alți 10, foarte multe plantări sunt fictive și apar ca fiind efectuate doar în acte. „Am plantat în compensație de vreo șapte ori pe Bulevardul Mărășești și tot avem lipsă de arbori în aliniamentul respectiv. Va mai dau ca exemplu situația creată de dezvoltatorulul mall-ului de pe fosta platformă Electroaparataj. După ce au defrișat zeci de arbori, compensează cu un spațiu amenajat în Parcul Păsărarilor de la Piața Obor pentru care noi ne judecăm din 2007. Acela este deja un parc. Prin această mișcare, Bucureștiul a mai pierdut încă un hectar și jumătate”, a mai spus Trifu. Acesta a mai precizat că pentru defrișările ilegale amenzile sunt de cuprinse între 1.500 și 10.000 de lei.
Președintele Eco-Civica susține că implicarea comunităților în cauza apărării spațiilor verzi este esențială, deși vine un pic cam târziu. Acesta subliniază ca micile comunități constituite chiar lângă parcurile cu probleme trebuie să solicite sub orice formă modificarea legislației privind retrocedările dacă vor să se mai bucure de spațiile verzi rămase. „Noi am propus ca terenurile retrocedate pe spații verzi să se declare de utilitate publică, să se stabilească o grilă notarială cu prețul lor și în funcție de cuantumul pe care îl are de plătit autoritatea centrală sau locală aceste sume să fie plătite etapizat. Trebuie să organizăm mitinguri, să punem presiunie și să strângem semnături. Nu trebuie să plecăm de la Palatul Parlamentului până când nu se adoptă o lege așa cum o propunem noi”, a mai spus Dan Trifu.
Dispariția spațiilor verzi din București este una dintre cele mai semnificative surse de poluare din oraș. Bucureștenii sunt expuși la un nivel ridicat de noxe provenite de la mașini, iar eșecul autorităților de a asigura un aer curat locuitorilor a fost sancționat de UE prin procedura de infringement încă din 2013. Dacă autoritățile nu implementează măsuri eficiente de îmbunătățire a calității aerului, ne așteaptă amenzi de mii de euro pe zi. Problema calității aerului este prima temă abordată de Green Report în cadrul Conferințelor Green Report, o serie de evenimente pun pe agenda publică probleme de mediu. Pe 23 aprilie vă așteptăm la ElementAIR, la The Ark.
Citește și:
Bucureștiul, obligat prin Planul de Mobilitate să facă tranziția spre transport ecologic
Decizie definitivă: nu se defrișează în parcul Tineretului
Cum se ridică, ilegal, ultimul cartier de blocuri din Parcul Tineretului
Un nou proiect marca Green Report se lansează în luna aprilie
