Consilierii municipali au aprobat în şedinţa de joi Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul Bucureşti pentru 2018-2022, stabilit de Comisia Tehnică pe baza unui studiu despre calitatea aerului din Capitală prin care s-au inventariat principalele surse de poluare. Măsurile din Planul Integrat vizează traficul rutier, spațiile verzi și eficiența energetică.
Principalele contribuţii la emisia totală de oxizi de azot, particule în suspensie şi benzen revin următoarelor activităţi: traficul rutier, încălzirea rezidenţială, sectorul industrie şi servicii.
Planurile de calitate a aerului cuprind măsuri adecvate pentru reducerea în cel mai scurt timp a nivelului de poluanți în aer până la valori mai mici decât valorile limită/valorile țintă, precum şi măsuri suplimentare de protecție a grupurilor sensibile ale populației, inclusiv a copiilor”, se arată în document.
De asemenea, au fost identificate 60 de măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanți din surse care vizează traficul rutier, încălzirea rezidenţială, activitatea industrială, precum și măsuri legate de întreținerea spațiilor verzi și a terenurilor expuse eroziunilor eoliene și măsuri de salubrizare urbană.
Măsurile pentru reducerea emisiilor în traficul rutier vizează: îmbunătăţirea calităţii transportului public şi promovarea utilizării acestuia; finalizarea sistemului de management al traficului; modernizarea şi extinderea acolo unde e posibil a arterelor de circulaţie pentru a permite creşterea vitezei medii de deplasare; implementarea proiectelor de gestionare a traficului şi mobilităţii urbane (Master plan general pentru transport urban şi Masterplan de mobilitate urbană); extinderea şi integrarea superioară a traseelor de transport public de suprafaţă şi subteran,urban şi regional; realizarea de facilităţi park&ride la staţiile cheie de transport public şi staţii de transport intermodale; creşterea ponderii utilizării transportului electric public de suprafaţă; amenajarea de căi proprii de circulaţie pentru biciclete; introducerea unui sistem de transport public cu biciclete; iniţierea unui program care vizează acordarea de facilităţi pentru achiziţionarea a 30.000 de biciclete de către locuitorii Capitalei; realizarea de benzi unice dedicate transportului public şi vehiculelor de intervenţie; îmbunătăţirea parcului auto prin eliminarea autoturismelor vechi; salubrizarea urbană.
Primăria dorește îmbunătăţirea parcului de autovehicule al RATB prin achiziţionarea a 100 de troleibuze pentru liniile 66, 70, 79, 85 şi 90 gestionate de depoul Vatra Luminoasă, şi pentru liniile 61, 62, 69, 91 şi 93 gestionate de depul Bujoreni, prin achiziţionarea a 100 de tramvaie pentru liniile 1, 21, 32 şi 41, precum şi a 400 de autobuze noi.
De asemenea, se urmărește fluidizare traficului prin semaforizarea, în primă etapă a 59 de intersecţii de pe Şoseaua Colentina, Bd. Camil Ressu, Bd. Tehodor Pallady, Calea 13 septembrie, Prelungirea Ghencea, Calea Griviţei, Bd. Bucureştii Noi, Şoseaua Giurgiului, urmând ca apoi sistemul să fie extins pentru încă 101 intersecţii.
Pentru îmbunătăţirea calităţii transportului public, Planul arată că a fost luată în considerare modernizarea facilităţilor de utilizare a metroului prin implementarea unui nou sistem de taxare cu card contactless, care să fie compatibil cu sistemul de taxare al RATB. Se mai urmăreşte şi modernizarea sistemului de ventilaţie a staţiilor, modernizarea căii de rulare şi a instalaţiilor de pe tunel, precum şi construirea de noi accese în staţiile de metrou şi achiziţia de trenuri noi.
O altă măsură ar fi prelungirea reţelei de metrou cu 23 de kilometri prin extinderea Magistralei 4 pe secţiunea Parc Bazilescu – Străuleşti, finalizarea lucrărilor pe secţiunea Râul doamnei – Eroilor din Magistrala 5 şi construcţia Magistralei 6 1 mai – Otopeni, ce ar urma să fie finalizat în 2022.
Nici bicicliștii nu au fost uitați, planul urmărește amenajarea a patru trasee de pistele de biciclete: (traseu 1 – Piaţa Victoriei – Bd. Aviatorilor – Bd. Beijing – strada Nicolae Caranfil – Sos. Pipera – strada Alexandru Şerbănescu – Bd. Aerogării – DN1 – Piaţa Presei Libere – Sos. Kiseleff – Bd. Constantin Prezan, traseu 2 – Piaţa Victoriei – Bd. Iancu de Hunedoara – Şos. Ştefan cel Mare – Şos. Mihai Bravu, traseul 3 – Calea Victoriei – Bd. Regina Elisabeta – Splaiul Independenţei – Bd. Naţiunile Unite şi traseul 4 – Piaţa Libertăţii – Piaţa Constituţiei – Bd Unirii – Bd. Decebal – Bd. Basarabia – Stadionul Naţional), voucherele pentru achiziţionarea de biciclete şi benzile unice pentru transportul public şi pentru vehiculele de intervenţie.
Tot în centrul Bucureştiului, va exista „linia verde” de transport public, care să lege zonele de interes administrativ-instituţionale, precum primăriile, Parlamentul, staţiile de metrou, parcările subterane.
Măsurile pentru reducerea emisiilor din încălzirea în sectorul rezidenţial şi instituţional vizează: continuarea modernizării centralelor termice de cvartal şi dotarea acestora cu cazane cu arzătoare cu emisii reduse de poluanţi; eficientizarea consumului de energie termică prin reabilitarea reţelelor de distribuţie a energiei termice; continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor rezidenţiale şi instituţionale.
Primăria Capitalei plănuieşte să reabiliteze centralele termice ale RADET prin modernizarea lor cu cazane cu arzătoare cu emisii reduse de poluanţi în Sectorul 1 (CT Amzei, CT Ştirbei Vodă, CT Luterană, CT Rosetti, CT 18A, CT Floreasca), în Sectorul 3 (CT Direcţie), în Sectorul 4 (CT Garaj, CT Bucur) şi în Sectorul 5 (CT Caporal Bălan şi CT Depou Ferentari), să reabiliteze reţelele de distribuţie primară pentru o lungime de 250,7 (56,19 de km pentru magistrala I Sud, 34,79 de km pentru magistrala II Sud, 28,41 km pentru magistrala III Sud, 32,25 de km pentru magistrala II-III Grozăveşti, 21,42 de km pentru magistrala V Grozăveşti, 15,69 de km pentru magistrala I-III Vest, 16,95 de km pentru magistrala Progresul-Berceni şi magistrala Progresul-Ferentari.
Măsurile pentru reducerea emisiilor din procesul de eroziune eoliană vizează: conservarea, ameliorarea şi extinderea spaţiilor verzi publice; extinderea suprafeţelor de spaţii verzi prin renaturarea unor terenuri supuse eroziunii eoliene.
”Pentru îmbunătăţirea calităţii şi suprafeţei spaţiilor verzi la nivelul Capitalei, se preconizează efectuarea lucrărilor suplimentare de înierbare, plantare de arbori şi arbuşti, extinderea sistemului de irigaţii şi realizarea de programe de udare sistematică pentru 308 hectare de spaţii verzi publice”, se mai arată în document.
Potrivit planului, pe lângă măsurile privind reducerea emisiilor de poluanți sunt necesare acțiuni pentru conștientizarea populației cu privire la necesitatea implementării acestora, precum și o bună colaborare între factorii responsabili la nivel central şi local.
Raportul de specialitate care însoțește Planul spune că municipalitatea are în vedere şi realizarea unui pachet suplimentar de măsuri. Printre cele mai importante, enumerăm: extinderea regimului obligatoriu de plată a parcărilor şi realizarea de parcări subterane cu număr suficient de locuri pentru noile clădiri; acordarea de facilităţi firmelor pentru stimularea transportului în comun al angajaţilor, dezvoltarea zonelor pietonale, modernizarea parcului auto pentru persoane juridice şi instituţii; reîmpădurirea pe anumite porţiuni din jurul Bucureştiului; reducerea suprafeţelor de terenuri supuse eroziunii eoliene; promovarea şi utilizarea de surse regenerebile/verzi de energie şi reducerea consumului de combustibili solizi şi lichizi; măsuri privind gestionarea şantierelor de construcţii.
Citește și: România somată să se conformeze pentru a evita procedura de infringement privind calitatea aerului
OMS: Majoritatea oamenilor nu percep calitatea aerului ca un risc major pentru sănătate
