Barajele artificiale, fără de care nu pot funcționa hidrocentralele, sunt mai dăunătoare pentru mediu decât se credea până acum. Conform cercetătorilor americani, acestea generează cu 25% mai mult metan decât se estimase, un gaz de 30 de ori mai periculos decât dioxidul de carbon.
Hidroenergia este considerată de mulți o sursă „verde” de energie, întrucât folosește o resursă regenerabilă: apa râurilor. Costa Rica anunța în august că depășise pragul de 100 de zile în care s-a alimentat doar cu energie regenerabilă, în principal hidroenergie.
Recent, însă, o echipă de cercetători americani au demonstrat că lacurile de acumulare și barajele construite pentru a obține acest tip de energie sunt mai periculoase decât se estimase anterior. Asta întrucât, pe lângă daunele provocate ecosistemului unde sunt construite, barajele sunt o sursă de dioxid de carbon și de metan.
Cum poluează barajele
Când un teren bogat în dioxid de carbon este inundat de apă, rămâne fără oxigen. Astfel, dezvoltă micro-organisme care consumă dioxidul de carbon și emit metan, un gaz de peste 30 de ori mai periculos. Spre deosebire de baraje, lacurile sau iazurile formate în mod natural s-au dezvoltat treptat și este mai puțin probabil să rămână fără oxigen. Când există oxigen, metanul este reconvertit în dioxid de carbon, iar fenomenul este evitat. Nu este însă și cazul barajelor artificiale, folosite pentru a genera electricitate. Dintre gazele emise de acestea, 80% e metan. Restul e dioxid de carbon și oxid de azot.
Potrivit noului studiu, cele 847 de baraje și lacuri de acumulare existente la nivel mondial produc 1.3% din cantitatea totală de gaze cu efect de seră – adică aproximativ un miliard de tone de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, emisiile nu sunt măsurate de către insituția Națiunilor Unite care se ocupă cu monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Există însă discuții pentru a introduce recomandări referitoare la această sursă de poluare ignorată până acum, într-un ghid care va fi publicat în 2019.
Ce e nou în cercetarea americanilor
Cercetarea americanilor a luat în calcul 100 de studii realizate anterior. Acestea cuprind analize pe 250 de baraje artificiale, care ocupă împreună o suprafață de aproximativ 78.000 de kilometri pătrați.
Concluziile la care au ajuns americanii sunt noi pentru comunitatea științifică. Anterior, alți experiți estimaseră emisii cu 25% mai mici. Diferența provine din modul efectuării măsurătorilor. Se pare că analizele trecute nu luau în calcul faptul că metanul nu se dispersează uniform în apă, la fel ca alte gaze. Acesta se concentrează în bule, a căror concentrații de gaze nu fuseseră măsurate până acum.
În ciuda concluziilor alarmante, experții atrag atenția că soluția nu este aceea de a renunța la hidrocentrale, care produc un tip de energie mai puțin poluantă decât altele. Insistă însă ca impactul lor să fie evaluat în mod corespunzător.
