Banca Mondială, criticată pentru că susține dezvoltarea sectorului combustibililor fosili

Banca Mondială continuă să investească în sectorul combustibililor fosili, în ciuda promisiunilor de a renunța la susținere, conform unei analize realizate de un ONG german. Valoarea investițiilor se ridică la 21 de miliarde de dolari.

Conform ONG-ului Urgewald, în ultimii cinci ani, suportul acordat industriei petroliere și a gazelor naturale de către Banca Mondială a crescut, în timp ce sectorul cărbunelui a beneficiat de subvenții indirecte.

Studiul acoperă 675 de investiții active în sectorul combustibililor fosili, în valoare de 21 de miliarde de dolari. Deși investițiile în energie curată au crescut rapid între 2014 și 2018, ajung doar la 7 miliarde de dolari, sau 15 miliarde de dolari dacă sunt luate în considerare și proiectele de hidroenergie și alte proiecte care au beneficii de mediu disputate.

„Este o mare dezamăgire să descoperim că World Bank Group continuă să ofere finanțări publice atât de vaste pentru combustibili fosili. Astfel, banca subminează propriile eforturi pentru surse de energie regenerabilă, precum și țintele climatice din cadrul Acordului de la Paris.”, a declarat Heike Mainhardt, autor al studiului.

Un purtător de cuvânt al Băncii Mondiale a declarat că raportul realizat de Urgewald „creează o imagine distorsionată a muncii noastre în sectorul energetic”, adăugând că includerea proiectelor pentru care finanțarea a fost aprobată acum mulți ani „nu reflectă schimbările substanțiale care au avut loc în finanțarea energiei în ultimul deceniu.”

El a adăugat că în ultimul an fiscal, banca a aprobat finanțări în valoare de 20.5 miliarde de dolari pentru măsuri climatice, îndeplinind o țintă pentru 2020 cu doi ani mai devreme. 

Raportul vine la scurt timp după ce Banca Mondială a confirmat noul său președinte, David Malpass, alegerea lui Donald Trump pentru post. Ecologiștii și-au exprimat îngrijorarea că Malpass ar putea deprioritiza schimbările climatice, în concordanță cu politicile lui Trump. Însă Malpass a oferit asigurări că vede schimbările climatice ca pe o problemă-cheie.

„Uitându-ne la trecutul său, suntem foarte curioși cât de serios va conduce eforturile băncii privind clima. Statele membre ale băncii din afara SUA, în special acționarii europeni puternici, care în prezent își reconstruiesc propriile sisteme energetice la ei acasă pentru a își reduce impactul climatic, ar trebui să se asigure că Malpass oprește afacerile băncii cu combustibili fosili și sporește asistența acordată țărilor în curs de dezvoltare pentru a forma sisteme energetice rezistente la schimbările climatice care aduc beneficii mai degrabă celor mai săraci decât elitelor oamenilor de afaceri și politice.”, a declarat pentru Climate Home News Moritz Schröder-Therre, purtător de cuvânt pentru Urgewald.

Conform raportului, banca a încurajat învestiții în cărbune, gaze naturale și petrol în Ghana, Kenya, Mauritania, Coasta de Azur, Mozambic, Senegal, Egipt, Tanzania, Nigeria și Burkina Fasto.

Finanțările din sectorul gazelor naturale a crescut de la 1.5 miliarde de dolari în 2014 la 2.2 miliarde de dolari, iar proiectele petroliere au înregistrat și ele o ușoară creștere.

Printre proiectele controversate menționate în studiu se numără gazoductul Trans Anatolian (Tanap), cu o lungime de 1800 kilometri, care trece prin Azerbaijan și Turcia. Banca a oferit împrumuturi în valoare de 800 de milioane de dolari și o garanție în valoare de 1.1 miliarde de dolari proiectului, care a stârnit îngrijorări privind drepturile omului, corupția și impactul asupra mediului.

spot_img

Ultimele știri