În timp ce oamenii se confruntă cu pandemia de Covid-19, și bananele se luptă cu o pandemie a lor. Ciuperca Fusarium (TR4), care rămâne în sol pentru 30 de ani și nu poate fi eradicată, s-a răspândit în Asia, Australia și Africa, dar și în zone din America de Sud. Bananele crescute organic ar putea fi parte din soluție.
Fusarium TR4, adică ciuperca Fusarium, a fost descoperită prima dată în Malaezia și Indonezia, de unde s-a răspândit în toată China. Cunoscută și ca Boala Panama, aceasta atacă rădăcinile și blochează sistemul vascular al plantelor și se extinde foarte rapid prin atașarea de vehicule și alte echipamente agricole. În anii 1950, ciuperca a distrus cantități imense de banane Gros Michel, iar de atunci, agricultorii au început să crească bananele Cavendish, recunoscute ca fiind rezistente la bacterie.
În ultimii zeci de ani s-a tot răspândit prin Asia, Australia și Africa, iar de curând a fost descoperită și în America de Sud, în Columbia, unul din cei mai mari producători la nivel mondial.
Deși există peste 1.000 de varietăți de banane, în diferite forme, culori și dimensiuni, în prezent în jur de jumătate din producția mondială este din soiul Cavendish pentru că este unul rezistent, ușor de transportat, iar producția e mare per hectar.
Trecerea la banane organice
Ciuperca nu este dăunătoare pentru oameni, însă ar putea afecta populația prin eradicarea unui aliment esențial pentru sute de milioane de oameni de pe toată planeta. De aceea, oamenii de știință au dezvoltat programe ample pentru a găsi soluții.
Una dintre acestea este schimbarea felului în care bananele sunt crescute. Pe aceste culturi sunt folosite cantități mari de pesticide – plantele se pulverizează cu fungicid între 40 și 80 de ori într-un singur sezon de creștere. Însă acest lucru epuizează microbiota solului (ansamblul microorganismelor care populează pământul) și slăbește plantele în fața TR4. Potrivit experților, fermele de banane organice au făcut față ciupercii mult mai bine decât cele convenționale, până acum.
„Fermele de banane ar trebui să ia în calcul să adauge substanțe organice și poate să planteze culturi sezoniere printre rânduri pentru a crește fertilitatea solului, să folosească microorganisme și insecte în locul chimicalelor și să lase libere mai multe petice pentru a încuraja vizita vietăților sălbatice. Asta s-ar putea să însemne că bananele vor costa mai mult, dar vor fi sustenabile, pe termen mai lung”, a declarat Dan Bebber, profesor de ecologie la Universitatea Exeter, și participant în programul BanananEX, al guvernului britanic.
Experții, în general, sunt de părere că bananele sunt prea ieftine, iar prețul mic nu permite un salariu bun pentru muncitori, investiții în echipamente sau în măsuri ca cele descrise mai sus. Dacă muncitorii ar fi plătiți mai bine, ar acorda mai multă atenție inspecției atente a plantelor de semne de boală.
În plus, laboratoarele din toată lumea sunt ocupate să experimenteze în crearea de noi gene prin care să facă bananele Cavendish rezistente în fața TR4. Un astfel de experiment care pare de succes se desfășoară în Australia, însă este nevoie să treacă câțiva ani pentru a vedea dacă metoda chiar este eficientă sau nu.
Experții mai recomandă încurajarea consumului și altor tipuri de banane, astfel încât să se înlăture presiunea pe culturile de Cavendish, iar producătorii să fie motivați să cultive și alte soiuri.
Citește și:
O ciupercă amenință cu dispariția cel mai întâlnit soi de banane din lume