Potrivit unui nou studiu, activiștii de mediu ar trebui mai degrabă să încerce să salveze balenele, decât să planteze copaci, pentru a ajuta la lupta față de schimbările climatice. O balenă absoarbe 33 de tone de dioxid de carbon pe durata vieții, iar un copac – 21 de kilograme pe an.
Potrivit studiului, realizat de Fondul Monetar Internațional, eforturile internaționale de protejare a balenelor, a căror populație a fost decimată la 1,3 milioane, din cauză pescuitului industrial, ar trebuie întețite.
„Din moment ce rolul balenelor este de neînlocuit în atenuarea și consolidarea rezistenței la schimbările climatice, supraviețuirea lor ar trebui inclusă în obiectivele celor 190 de țări care, în 2015, au semnat Acordul de la Paris pentru a combate riscurile climatice”, au scris autorii Ralph Chami, Sena Oztosun, Thomas Cosimano și Connel Fullenkamp.
Pe lângă faptul că absorb 33 de tone de dioxid de carbon fiecare, pe durata vieții, balenele contribuie și la producerea fitoplanctonului, care este responsabil de cel puțin 50% din oxigenul atmosferei Pământului și care capturează atât de mult dioxid de carbon precum 1,7 trilioane de copaci sau patru păduri Amazoniene.
Potrivit studiului, citat de Time, creșterea productivității fitoplanctonului cu doar 1% ar avea același efect ca apariția a două miliarde de copaci maturi.
Însă protejarea balenelor și creșterea numărului lor presupun un cost, subliniază autorii. Aceștia au estimat prețul unui cetaceu la două milioane de dolari, în care se regăsesc valoarea carbonului sechestrat de-a lungul duratei de viață a balenei, precum și de alte contribuții economice, cum ar fi îmbunătățirea pescuitului și ecoturismul.
Cercetătorii susțin că, dacă populației de balene li s-ar permite să crească până la aproximativ 4 – 5 milioane – totalul înainte de perioada de vânătoare a balenelor – prin captarea a 1,7 miliarde de tone de CO2 anual, ar însemna subvenții de aproximativ 13 dolari pe persoană.
Instituțiile financiare internaționale, în mod ideal, ar „sfătui, monitoriza și coordona” acțiunile fiecărei țări, au spus autorii.
