In Romania exista inca din 2008 o lege pentru promovarea producerii energiei din surse regenerabile, insa aceasta nu este nici astazi functionala. Legea 220/2008 asteapta de doi ani fie normele de aplicare, fie avizul Comisiei Europene pentru a intra in vigoare. Cel mai mult au de suferit micii producatori, pentru care absenta cadrului reglementat ingreuneaza contractarea fondurilor si conectarea la reteaua nationala de energie.
Text de Raluca Petrescu
Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile ar trebui sa reorganizeze sectorul energetic romanesc si sa-i dea un impuls semnificativ. Nepromulgarea ei este, potrivit presedintelui Comisiei de Administratie din Camera Deputatilor, Sulfina Barbu, principala frana in dezvoltarea acestui sector. In pofida acestui lucru, printr-un paradox specific legislatiei romanesti, legea se aplica partial. Astfel, piata certificatelor verzi s-a format si functioneaza fara probleme in afara unei reglementari aplicabile.
Ministrul economiei, Adriean Videanu, declara, in luna martie, ca va discuta cu premierul Emil Boc despre adoptarea prin Ordonanta de Urgenta a Legii 220. Acest lucru nu numai ca nu s-a intamplat, dar autoritatile au inceput deja sa lucreze in paralel la modificarea legii, desi aceasta inca mai asteapta aprobarea Comisiei Europene in varianta initiala.
Intre timp, in afara catorva giganti ai sectorului de energie eoliana care s-au incumetat sa faca investitii, celelalte domenii au fost aproape complet ignorate, chiar daca exista potential urias, in special pentru energia din surse geotermale si biomasa.
Ping-pong cu normele de aplicare
Unul dintre motivele invocate cu insistenta de producatori privind nepromulgarea legii este absenta normelor de aplicare. „Normele ar fi trebuit sa apara la sase luni dupa elaborarea legii, dar Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) a avut atunci niste observatii. Ulterior, autoritatile au vorbit despre problema ajutoarelor de stat, dar legea promoveaza un mecanism de sprijin, nuajutoare de stat”, explica prof. Nicolae Olariu, presedinte al Asociatiei Patronale Surse Noi de Energie (SunE).
Potrivit analistului Ionut Purica, expert in energie in cadrul Academiei Romane, legea a suferit in tot acest timp o serie de ajustari, dar normele de aplicare ar fi trebuit elaborate de ANRE. Totusi, reprezentantii Ministerului Economiei au declarat, in repetate randuri, ca normele exista, iar Legea 220 mai asteapta doar aprobarea Comisiei Europene. „Au tot existat comentarii ca nu s-au facut norme de aplicare, dar acestea exista. Legea 220 nu se aplica inca din cauza inexistentei unui accept al Comisiei Europene pe schema de sustinere, din cauza ca orice ajutor din partea statului pentru scheme de ajutor de stat trebuie notificat la Bruxelles. In momentul de fata trebuie sa aratam Comisiei ca nu avem supra-compensare pe numarul de certificate verzi. A fost facuta o solicitare in luna noiembrie, anul trecut, prin Consiliul Concurentei, si aceasta este in curs de rezolvare”, a declarat Alexandru Sandulescu, director in cadrul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri.
Totusi, daca normele exista, unde sunt? „Green Report” a solicitat Ministerului Economiei un raspuns oficial cu privire la acest document, insa oficialii ministerului au refuzat sa spuna daca normele exista sau nu. „Legea nu are norme pana in acest moment, inclusiv investitorii se plang de acest lucru, iar daca aceste norme ar exista le-am cunoaste, ar trebui sa fie transparente”, explica presedintele Fundatiei TERRA Mileniul III, Lavinia Andrei.
Planul National de Actiune, in stand-by
Pana la sfarsitul lunii iunie, toate tarile membre ale Uniunii Europene (UE) trebuie sa depuna la Bruxelles un plan de masuri pentru promovarea surselor „curate” de energie. Aceasta, pentru ca UE si-a asumat, unilateral, ca pana in anul 2020, la nivel comunitar, sa reduca cu 20% emisiile de gaze cu efect de sera, sa obtina 20% din consumul de energie din surse regenerabile si sa creasca cu 20% eficienta energetica. Cu sau fara norme de aplicare la Legea 220, Romania trebuie sa predea pana la sfarsitul lunii iunie Planul National de Actiune in domeniul energiilor regenerabile, la care reprezentantii Ministerului Economiei inca mai lucreaza, dar pe care spera sa-l dea gata la sfarsitul acestei luni. Sansele finalizarii lui sunt insa slabe, tinand cont de inertia din Ministerul Economiei. Mai grav este ca amanarea implementarii legislatiei privind promovarea regenerabilelor ar putea atrage din nou atentia UE asupra tarii noastre.
„La sfarsitul anului trecut, Romania a avut infringement pentru ca nu au fost trimise la timp niste rapoarte privind situatia sistemului energetic. Se discuta despre legislatia din acest domeniu si exista presiuni la nivelul UE inca din anul 2007, dar la noi nu s-a miscat un deget pana anul acesta”, a mai spus presedintele SunE.
Micii producatori, dezavantajati
„Legea are multe lipsuri in ceea ce priveste stimularea cetateanului simplu sa isi monteze sisteme de producere a energiei din resurse regenerabile si asta incepand inca de la faptul ca nu se gasesc si nu se doresc a se instala contoare cu dubla contorizare (ceea ce dai in retea si ceea ce primesti pentru a face balanta). Autoritatile se prevaleaza permanent de tot felul de motive nefundamentate, precum perturbatiile in retea pe care le-ar putea provoca acesti mici furnizori de energie, dar, de fapt, problemele de acest gen au fost deja rezolvate in tari precum Germania, Belgia sau Spania. De fapt, in felul acesta «baietii destepti» din companiile de comert cu energie si-ar putea pierde o parte din cumparatori”, e de parere presedintele Fundatiei Terra Mileniul III.
In opinia presedintelui Institutului National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Surselor de Energie (IRE), Jean Constantinescu, ar trebui sa existe un sprijin multiplu, pentru un serviciu multiplu: producator, retea, rezerve. Transelectrica, transportatorul de energie pe liniile de inalta tensiune, trebuie sa preia in sistemul energetic national toata energia produsa, ceea ce obliga compania la investitii enorme, pentru care nu are suficiente resurse de finantare.
Chiar daca responsabilitatea dezvoltarii retelei apartine Ministerului Economiei, ministrul Adriean Videanu enunta „sprijinulneconditionat pentru energiile regenerabile”, dar le aminteste producatorilor ca sistemul are limite si trebuie dezvoltat «rezonabil». ”Vom sustine neconditionat energiile regenerabile,dar in limite rezonabile care sa asigure siguranta sistemului”, a afirmat Videanu.
De asemenea, trebuie sa existe capacitati de rezerva, care sa inlocuiasca sursele de energie regenerabila, pentru siguranta sistemului energetic national. De exemplu, daca nu mai bate vantul, sunt necesare capacitati de producere care sa intre in functiune rapid, pentru a suplini lipsa energiei produse eolian. Legea 220 prevede acest lucru, dar in realitate numai marii producatori ar putea asigura sisteme de productie de rezerva. „Producatorii mari au si microhidrocentrale si si-au rezolvat problema. Pentru cei mici ar trebui sa se prevada posibilitatea unui mix energetic”, explica prof. Nicolae Olariu. El e de parere ca, in mecanismul de sprijin, productia de energie nu este corelata doar cu resursele de mediu, ci si cu o dezvoltare industriala, dar legea ignora acest aspect.
Potrivit datelor IRE, in ianuarie 2010 existau studii de solutie pentru racordarea la retea a 17.000 MW, avize tehnice de racordare pentru 6.000 MW si contracte deja incheiate pentru 2.300 MW.
Pretul energiei va exploda
Implementarea unui sistem coerent si eficient de promovare a energiei din surse regenerabile ar trebui sa fie o prioritate pentru autoritatile romane, in contextul in care piata energiei se afla in plin proces de mutatie. Pe de-o parte, epuizarea resurselor clasice de energie din tara noastra se va face simtita in buzunarele romanilor intr-un viitor foarte apropiat. Acelasi efect il va avea si renuntarea la subventiile pentru combustibilii poluanti.
„Va fi un soc in 2013, cand o sa dispara subventia la huila, si permisele de emisii poluante vor trebui cumparate integral, iar Romania are 40% energie produsa din carbune”, explica Alexandru Sandulescu. Potrivit acestuia, pretul carbunelui creste cu 10% pe an, dar aceste majorari inca nu s-au resimtit in preturile finale ale energiei, dintr-o decizie a ANRE.