Modul de implementare și formula de calcul pentru sistemul „plătești-pentru-cât-arunci” (PAYT – n.r.) trebuie stabilite de autoritățile locale, și nu impuse printr-o legislație generală la nivelul întregii țări, susțin reprezentanții Zero Waste România.
Cel mai simplu sistem PAYT fără implicații financiare, fără investiții, este metoda PAYT bazată pe volum, prin conversia directă a tarifului actual pe persoană reportat la volumul pubelelor de colectare existente și număr de ridicări efectuate. Dacă îi impui unui primar dintr-un sat mic aceleași măsuri ca unui primar dintr-o localitate municipiu de județ, îl vei împiedica pe primul să își adapteze sistemul la dimensiunea problemei locale. De exemplu, primăria din Sălacea, care s-a angajat să implementeze strategia „Zero Waste pentru Comunități”, nu ar avea de ce să doteze auto-gunoierele cu cântare. Dacă ar face asta, ar cheltui mai mult decât este nevoie pentru gestiunea deșeurilor. Prin urmare, ar fi nevoită să ceară cetățenilor să predea inclusiv deșeurile biodegradabile pentru a le valorifica, doar pentru a-și acoperi investiția. În schimb, în sate, soluția cea mai potrivită pentru deșeurile biodegradabile este transformarea lor în compost chiar în gospodării, metodă de prevenire a generării deșeurilor prin care se elimină și poluarea generată în timpul transportului. Măsura instalării de cântare pe auto-gunoiere se justifică în orașele mai mari, precum Oradea sau Iași, dar funcționează și în orașe mici, precum Mizil. Oricum, dacă impui o formulă, impui o anumită formă a sistemului PAYT, care are în teorie variante flexibile”, a explicat Elena Rastei, specialist în economie circulară în cadrul Zero Waste România.
Ce recomandă Zero Waste România
Experții Zero Waste recomandă Ministerului Mediului să permită prin OUG-ul propus implementarea sistemului „plătești-pentru-cât-arunci” în varianta agreată la nivel local. De asemenea, pentru a nu afecta investițiile deja realizate, fie prin fonduri publice europene (SMID), fie prin fonduri locale, autoritățile ar trebui să țină cont în operarea modificărilor de sistemele PAYT deja implementate în România.
În plus, se solicită Ministerului Dezvoltării modificarea Legii serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, prin completarea Art.6, litera k) după cum urmează:
[box type=”shadow” ]k) stabilirea taxelor speciale și aprobarea tarifelor pentru servicii de salubrizare, cu respectarea reglementărilor în vigoare, astfel încât la activitățile de pre-colectare, colectare și transport deșeuri menajere, tarifele pot fi exprimate în lei/persoana sau lei/unitate de volum sau lei/kg; [/box]
Așadar, considerăm că cel mai oportun este ca Ministerul Mediului să dea posibilitatea autorităților locale și operatorilor de salubritate licențiați desemnați să își aleagă metoda de aplicare a sistemului PAYT, urmând ca autoritățile abilitate să controleze și să aplice sancțiuni atunci când autoritățile locale nu se conformează. Astfel, se va stimula pre-colectarea deșeurilor reciclabile la sursă, prin tarifarea diferențiată (mai ieftină) a fracțiunii reciclabile a deșeurilor. Sortarea la sursă și colectarea separată a deșeurilor de la populație pot contribui la implementarea unor sisteme eficiente și sustenabile de prevenire și de management a deșeurilor municipale. Numai așa România își va putea îndeplini țintele de reducere și de reciclare a deșeurilor și va evita infringementul”, susțin reprerzentanții Zero Waste România.
La începutul lunii februarie, Ministerul Mediului punea în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență, pentru modificarea și completarea Legii 211/2011 privind regimul deșeurilor și a Legii 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje.
La finalul lunii martie, Viceprim-ministrul și Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, afirma într-o conferință că va exista o „formulă de calcul prin care vom aplica tariful diferențiat la populație”. Potrivit declarațiilor, formula ar trebui să îi ajute pe primari să stabilească tarife diferențiate pentru cetățeni, în funcție de tipul de deșeu (reciclabil, biodegradabil, rezidual). Faptul că va exista o astfel de formulă nu era menționat în forma inițială a propunerii OUG.
Mecanismul “plătești cât arunci” ar putea fi implementat de la începutul anului viitor
Potrivit consilierului Ministrului Mediului, Flavius Ardelean, formula va ține cont de costurile de operare ale serviciului. Cetățeanul va plăti pentru fracția mixtă/reziduală, producătorii – pentru deșeurile reciclabile care sunt ambalaje, iar pentru deșeurile reciclabile non-ambalaje – fie va plăti cetățeanul, fie se va acoperi din prețul de vânzare al deșeului reciclabil.
Pentru stabilirea formulei, se pleacă de la compoziția deșeului așa cum este ea cunoscută astăzi, cum apare în strategiile și în planurile inițiate de către Ministerul Mediului. Se poate ajunge la un tarif, pe care cetățenii îl vor plăti pentru deșeurile pe care le aruncă. Din niște simulări pe care le-am făcut noi în această fază incipientă de dezvoltare a formulei, am ajuns la concluzia că prețurile sau costurile actuale plătite de cetățeni ar trebui să scadă cu 30-35%”, a explicat Flavius Ardelean.
