Uniunea Europeană (UE) se confruntă cu o provocare din ce în ce mai mare: schimbările climatice. Fenomenele meteorologice extreme, precum valurile de caniculă, inundațiile, secetele și incendiile de vegetație, au devenit mai frecvente și mai intense.
Raportul special al Curții de Conturi Europene (CCE) subliniază faptul că, deși UE a implementat un cadru solid pentru adaptarea la schimbările climatice, există deficiențe semnificative în raportare, finanțare și implementare la nivel local.
Legea europeană a climei impune UE și statelor membre să asigure un progres continuu în ceea ce privește îmbunătățirea capacității de adaptare, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității la schimbările climatice.
Statele membre trebuie să dispună de o strategie națională de adaptare la schimbările climatice și de un plan național de adaptare. Aceste documente trebuie să fie actualizate periodic pe baza celor mai recente date științifice disponibile.
Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice impune, de asemenea, statelor membre să evalueze și să clasifice pericolele legate de climă și să monitorizeze și să evalueze acțiunile de adaptare la schimbările climatice.
Cadrul Politic și Strategia UE pentru Adaptare
UE a adoptat prima strategie privind adaptarea la schimbările climatice în 2013, iar în 2021 a revizuit-o pentru a reflecta urgența acestei probleme. Obiectivul principal este ca UE să devină rezilientă la schimbările climatice până în 2050. Această strategie pune accent pe trei direcții principale:
- Adaptare mai inteligentă: creșterea accesului la date și informații privind riscurile climatice.
- Adaptare mai rapidă: integrarea adaptării în politicile publice naționale și europene.
- Adaptare mai sistemică: promovarea soluțiilor bazate pe natură și creșterea rezilienței infrastructurii.
Deficiențe în Raportare și Conștientizare la Nivel Local
Deși strategiile UE sunt bine conturate, raportul CCE arată că multe state membre folosesc date științifice neactualizate și nu implementează mecanisme eficiente de raportare. Aproximativ 70% dintre municipalitățile intervievate nu sunt conștiente de strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, iar 60% nu cunosc planurile naționale de adaptare. Aceasta arată un deficit major în diseminarea informațiilor și aplicarea lor la nivel local.
Finanțarea adaptării: o problemă de prioritizare
Fondurile UE pentru adaptarea la schimbările climatice au crescut de la 8 miliarde de euro în perioada 2014-2020 la 26 de miliarde de euro în perioada 2021-2027. Cu toate acestea, finanțarea este greu de urmărit, iar multe proiecte favorizează soluții pe termen scurt, cum ar fi construirea de diguri, în detrimentul soluțiilor durabile, cum ar fi relocarea comunităților din zonele de risc.
Poluarea aerului și impactul asupra sănătății
Un aspect esențial analizat în raport este impactul poluării aerului, care rămâne una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice.
Deși s-au înregistrat progrese în reducerea emisiilor industriale, poluarea cauzată de trafic și agricultură este în continuare o problemă semnificativă.
Conform raportului, zonele urbane din Europa Centrală și de Est sunt cele mai afectate de nivelurile ridicate de particule fine (PM2.5), care contribuie la boli respiratorii și cardiovasculare.
Răspunsurile Comisiei Europene
Comisia Europeană recunoaște necesitatea de a îmbunătăți raportarea progreselor în materie de adaptare la schimbările climatice. În acest sens, Comisia sprijină implementarea unor indicatori comuni de evaluare și încercarea de a crește transparența utilizării fondurilor europene.
De asemenea, s-a angajat să colaboreze cu statele membre pentru a elimina conflictele dintre strategiile regionale și cele europene, mai ales în domenii precum agricultura și silvicultura.
Comisia a acceptat majoritatea recomandărilor formulate de Curtea de Conturi Europeană, dar a subliniat necesitatea menținerii unei flexibilități legislative pentru adaptarea la realitățile climatice viitoare.
De asemenea, s-a angajat să continue dezvoltarea unor platforme precum Climate-ADAPT pentru a furniza soluții practice comunităților locale.
Concluzii și Recomandări
Raportul CCE evidențiază că, deși UE are un cadru solid pentru adaptarea la schimbările climatice, există mai multe deficiențe care trebuie remediate:
- Raportarea progreselor trebuie îmbunătățită, prin utilizarea unor indicatori comuni.
- Instrumentele UE trebuie promovate mai eficient, pentru ca municipalitățile să le poată folosi.
- Finanțarea UE ar trebui să sprijine soluții pe termen lung, nu doar acțiuni de urgență.
- Combaterea poluării aerului trebuie să devină o prioritate, prin politici mai stricte pentru industrie și transport.
- Statele membre trebuie să colaboreze mai eficient cu Comisia Europeană pentru alinierea strategiilor naționale la obiectivele UE.
Prin urmare, deși UE a făcut progrese, este necesar un efort susținut pentru a asigura o adaptare eficientă la schimbările climatice și pentru a proteja sănătatea publică de efectele poluării aerului.
