text de Alexandra Kartman
Dupa un mandat de doi ani, Sulfina Barbu paraseste fotoliul de ministru si lasa portofoliul pe mana fostului sau colaborator si secretar in ministerul mediului, Attila Korodi. "Ma bucur ca in locul meu ramane un om care a lucrat mult timp in Ministerul Mediului, un om care cunoaste bine problemele, dar si programele ministerului, cineva care nu trebuie sa o ia de la zero", declara, la conferinta de predare a mandatului, fostul ministru.
Bilant la jumatatea mandatului
Sulfina Barbu spune ca cel mai important succes inregistrat pe perioada mandatului sau a fost eliminarea celor noua stegulete rosii, prin care Uniunea Europeana semnala nefunctionalitati in sistemul Ministerului Mediului. In aproximativ un an, progresele pe care institutia le-a inregistrat au convins Uniunea Europeana sa nu mai pastreze impotriva Ministerului Mediului decat cinci stegulete, galbene de data aceasta, fapt ce a condus, un an mai tarziu, la o integrare fara restrictii din partea protectiei mediului, in ciuda rezervelor care existau, in plan european, la acest capitol.
Sulfina Barbu a apreciat, de asemenea, ca transpunerea aquisului de mediu in legislatia romaneasca a fost realizata in proportie de 98%-99% si ca a generat o simplificare si o clarificare a responsabilitatilor la nivel institutional. Astfel, transpunerea si implementarea legislatiei de mediu sunt in sarcina Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, respectiv a Agentiei Nationale de Protectia Mediului (care gestioneaza aplicarea legislatiei prin centrele sale regionale si locale). Gar da Nationala de Mediu verifica plierea pe cerintele legii la acest nivel. In total, de la preluarea mandatului, au fost aprobate si publicate 262 de acte normative (103 in 2005, 128 in 2006 si 31 in 2007). Intre acestea se regasesc 9 legi, 13 ordonante de urgenta ale guvernului, 3 ordonante ale guvernului, 89 de hotarari de guvern si 148 de ordine.
Realizarile Ministerului Mediului, in cifre
In 2005-2006, investitiile in domeniul gospodaririi apelor au fost de 989.906.000 RON. Aceste investitii le depasesc pe toate cele facute in perioada 2000-2004, de 957.496.000 RON. Referindu-se la bugetul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, Sulfina Barbu a declarat ca acesta atinge, pentru anul curent, 1,647 miliarde RON, ceea ce reprezinta o crestere de 380% fata de 2004, cand se ridica la 432 milioane RON.
"Cresterea bugetului nu va stationa", a mai precizat fostul ministru, "mai ales avand in vedere necesarul investitional in domeniul protectiei mediului. De altfel, propunerile de buget pe care le-am transmis pentru anul 2008, respectiv 2009, sunt de 2,775 miliarde RON si de 3,354 miliarde RON".
Proiectele implementate de MMGA
Activitatea ministeriala a vizat domeniile gestionarii apelor, deseurilor, cel al controlulului poluarii si educatiei. In ceea ce priveste gestionarea apelor, Sulfina Barbu a amintit de proiectul DESWAT, "care presupune un sistem informational hidrologic modern, incluzand 650 de statii automate de masurare a parametrilor raurilor si un pachet performant de modele pentru prognoza hidrologica a inundatiilor".
Un alt proiect demarat este Sistemului informational decizional integrat la nivelul intregii tari pentru prevenirea si reducerea efectelor dezastrelor naturale (WATMAN). Fostul ministru a subliniat importanta cunoasterii responsabilitatilor ce revin fiecarui factor implicat in gestionarea situatiilor tip calamitate. De aceea a considerat foarte utila elaborarea unei Strategii de Management al Riscului la Inundatii, cu actiune pe termen scurt si mediu.
In ceea ce priveste strategia pe termen lung, Sulfina Barbu a declarat ca aceasta este in proces de elaborare si este asteaptata o finantare de tip Phare de 2 milioane de euro. Un alt domeniu care a necesitat o implicare majora din partea Ministerului Mediului este cel al gestionarii deseurilor. In acest scop, au fost intocmite Planurile Regionale pentru Gestionarea Deseurilor, in urma carora au fost puse in functiune 18 depozite conforme cu legislatia Uniunii Europene.
"In judetele Neamt, Valcea, Dambovita, Teleorman, Galati, Bacau, Arges sunt in curs de implementare/au fost implementate proiecte integrate de management al deseurilor cofinantate prin Programul ISPA, iar pentru judetele Bistrita, Giurgiu, Maramures, Harghita, Covasna, Vrancea sunt in curs de finalizare aplicatii pentru fondurile europene", a sintetizat Sulfina Barbu.
Ea a adaugat ca, "in ceea ce priveste extinderea retelei de colectare selectiva a deseurilor, la sfarsitul anului 2006 au fost inventariate 47 de proiecte, 27 fiind inca in derulare. Toate cele 114 instalatii de tratare termica a deseurilor medicale neconforme, prevazute sa se inchida in anul 2006, si au sistat activitatea si au fost puse in functiune doua instalatii de incinerare a deseurilor conforme". Dintre proiectele ce au avut ca scop reducerea poluarii si imbunatatirea calitatii aerului, fostul ministru a amintit de cunoscutul Program "Rabla", care a fost lansat in 2005 si care a acumulat, in doi ani, o investitie de 89.151.000 RON.
Succesul proiectului s-a masurat in numarul de masini uzate scoase din uz, 29.717, dar si in reducerea cu 707.585 kilograme a emisiilor de CO2, concomitent cu reducerea emisiilor de alti poluanti. Intrucat proiectul este considerat un succes in domeniu, el a fost continuat si in 2007, fiind alocata suma aferenta scoaterii din uz a 16.500 masini uzate, in valoare de 49.500.000 RON.
In ceea ce priveste colaborarea dintre Ministerul Mediului si societatea civila, Sulfina Barbu mentioneaza: "Am reusit sa obtinem implicarea directa a societatii civile, atat in elaborarea actelor normative, cat si in actiunile de constientizare a publicului asupra importantei problematicii de mediu si, totodata, am sprijinit ONG-urile de mediu in derularea de proiecte axate pe diferite sectoare ale protectiei mediului. Importanta pe care o acord educatiei s-a materializat prin manualele de educatie ecologica, sase la numar, care sunt deja ina intate la Ministerul Educatiei pentru aprobare".
Planurile ministrului Korodi
Functia de Ministru al Mediului vine pentru Attila Korodi ca o continuare a experientei acumulate in domeniu, inca din perioada in care a fost secretar de stat pe probleme de mediu. Care sunt planurile pe care le are Korodi pentru Ministerul Mediului din perspectiva debutului sau de mandat? Ne spune chiar noul ministru, in primul interviu acordat presei, dupa investirea in noua functie.
Green Report: Ce investitii aveti in vedere pentru perioada imediat urmatoare?
Attila Korodi: "Cele mai mari si imediate investitii trebuie facute in domeniul calitatii apelor si managementului deseurilor. Acestea sunt cele mai importante atat ca volum investitional, cat si ca prioritate. Din punctul de vedere al viabilizarii unui alt segment, investitii importante vor fi in master-planuri in ariile protejate "Natura 2000". si va asigur ca vor fi semnificative pentru ca suntem constienti ca, daca dorim sa redefinim convietiurea om-natrura, trebuie sa finantam astfel de proiecte. si, nu in ultimul rand, vom avea in vedere investitiile in infrastructura de baza informationala, turistica, educationala".
Ce intentii aveti in ceea ce priveste proiectele de depoluare initiate de Ministerul Mediului?
Anul acesta va fi finalizata legislatia privind depoluarea la nivel national si responsabilitatile poluatorilor. Companiile care, la ora actuala, functioneaza si sunt identificate ca au poluat o anumita zona pe un termen mai lung vor fi responsabile 100%. Trebuie sa se inteleaga foarte bine asta, daca se determina ca poluarea este cauzata de o companie, atunci totul se intoarce impotriva companiei. Daca se identifica o culpa a autoritatilor publice, atunci ele trebuie sa inceapa reabilitarile. Doar in cazul in care o companie este in lichidare va interveni statul.
Unde se desfasoara acum proiecte de depoluare?
La ora actuala sunt in desfasurare doar trei lucrari mari. Copsa Mica este una dintre destinatii. Acolo deja lucram. Am inceput finantari. Zlatna este o alta destinatie, unde se lucreaza la ora actuala. Avem si un exemplu privat foarte bun – investitia Petromului in ecologizarea unui teren poluat cu produse petroliere, situat la marginea Bucurestiului.
Ce obiective aveti pentru a armoniza legislatia europeana cu realitatile romanesti?
Definirea clara a legislatiei, a responsabilitatilor si a instrumentelor financiare este foarte importanta. Romania face acum pasi in directia protectiei mediului, cu o intarziere de 20 de ani fata de Uniunea Europeana. Ce faceau tarile din vestul Europei in anii "90 noi facem acum, la aproape 20 de ani.
Daca vreti, exista si un avantaj ca facem acest lucru acum. Si asta pentru ca tehnologia a avansat foarte mult in acest domeniu si, din fericire, presiunea economica de a veni si a face este foarte mare, ceea ce inseamna ca nu ne vom confrunta cu lipsa oamenilor sau a companiilor care sa execute aceste lucrari.
"Taxa verde" este un subiect despre care se vorbeste mult, insa nu vedem mai nimic pus in practica. De ce credeti ca nu functionaza aceasta taxa?
Timbrul verde, pe categoria de produse IT, functioneaza in momentul in care asociatiile colectoare pun in functiune sistemul. Adica genereaza costuri. Pentru ca acele taxe sunt pentru acoperirea costurilor si nimic mai mult. Probabil ca in luna mai vor incepe sa apara, mai ales ca deja exista companii care asteapta sa in ceapa colectarea.
Desigur, primele eliminari vor fi facute in strainatate, prin capacitati de productie straine. Dar vazand ca in Romania exista o cantitate mare de deseuri, ei sunt pregatiti sa inceapa investitiile in industria aceasta.
Deci, in industria IT lucrurile sunt pregatite sa mearga. Dar in industria sticlei avem probleme. Avem trei mari preluatori, care, in opinia mea, nu acopera suficient tara. Avem probleme majore la hartie si probleme foarte mari la aluminiu.
Ce solutie vedeti dumneavoastra la aceasta problema?
Cred ca noi trebuie sa venim in sprijinul relansarii acestei piete. Pentru ca eu pot sa fac o investitie publica, sa colectez selectiv deseurile, dar trebuie sa le depozitez, pentru ca nu are cine sa le preia.
Aceasta este o veriga slaba si aici trebuie sa venim cu aport. Aceasta problema trebuie vazuta cu ochiul unui manager, al unui economist care intelege care este circuitul economic pe anumite tipuri de deseuri.
In Romania nu exista, la ora actuala, biocombustibili. Nu exista bioetanol. Nu exista nicio companie care sa importe. Cum incurajati marii producatori sau firmele care vor sa vina in Romania si sa investeasca in acest sector?
Noi dorim sa contribuim si la finantare daca este necesar. Aici prima responsabilitate o are Ministerul economiei, pentru ca toata politica energetica este la ei. Exista si o presiune din partea UE ca noi sa cream aceste capacitati, iar acesta este un lucru bun.
Sunt companii care si-au anuntat intentia de a face biocombustibil, bioetanol. Cunosc oameni care vor sa faca plantatii de copaci energetici. Un lucru de dorit, mai ales ca, la ora actuala, avem o zona degradata care insumeaza 3 milioane de hectare, care sunt propice pentru astfel de culturi. Investitiile vor demara, nu s-a intamplat pana acum si pentru ca din punctul de vedere al politicii energetice nu era o prioritate, era greu sa se genereze o piata. Este bine ca, de curand, Ministerul Economiei a inclus in strategia energetica elementul de baza, anume sursele regenerabile.
Dumneavoastra, in particular, va depozitati selectiv deseurile?
Din pacate, nu fac atat cat mi-as dori. Dar ceea ce pot face si fac este ca inainte de a aruca sticlele din plastic, scot aerul din ele si le inchid, pentru ca masina colectoare sa transporte sticle, nu aer.
