Ministerul Economiei propune o scădere de 43,9% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 față de 2005, o pondere de 30,7% a energiei regenerabile în consumul final brut, în comparație cu recomandarea Comisiei Europeane de 34%, și o scădere a consumului final de energie de 40,4%, anunţă Asociația Bankwatch România.
Propunerea se găseşte în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), publicat de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri la 31 ianuarie 2020 şi analizat de către Asociaţie.
Documentul definește strategia României în domeniu până în 2030, însă țintele pentru energie regenerabilă sau eficiență energetică nu respectă în totalitate recomandările Comisiei Europene. Potrivit sursei citate, lipsa de ambiție a PNIESC limitează oportunitățile României pentru tranziția energetică, dominând în schimb energia costisitoare și poluantă din combustibili fosili.
Însă, măsurile care ar trebui să ducă la atingerea acestor obiective sunt chestionabile, în primul rând deoarece nu este clar ce contribuție va avea fiecare. Mai mult, nu sunt menționați anii pentru implementarea unor programe propuse, iar finanțarea investițiilor nu este identificată decât la modul general.
România rămâne unul din ultimele șapte state membre UE care nu și-au stabilit o dată pentru renunțarea la cărbune. Capacitatea instalată în 2030 este estimată la aproape 2 GW, deși această metodă de producere a electricității deja nu mai este rentabilă și nu este clar cum vor supraviețui aceste companii până atunci. Un mic progres față de versiunea anterioară a PNIESC poate fi considerată excluderea planului de a construi o nouă unitate la termocentrala Rovinari, un proiect propus în 2012 și amânat la nesfârșit deoarece nu s-a putut identifica o soluție rentabilă pentru toate părțile implicate.
În ciuda faptului că în România sunt zone dependente de industria cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră, nici măsurile pentru susținerea unei tranziții juste nu sunt detaliate. Valea Jiului este deja parte a Platformei pentru Regiuni Carbonifere în Tranziție și beneficiază în prezent de asistență tehnică pentru a identifica cele mai benefice proiecte și surse de finanțare pentru acestea. Însă pentru județul Gorj, unde peste 10000 de oameni sunt angajați direct în cariere și termocentrale, nu sunt specificați următorii pași pentru decarbonizare.
„O nouă oportunitate ratată: în timp ce Comisia Europeană anuță că va susține statele membre pentru realizarea tranziției energetice cu 1000 de miliarde de euro prin Planul de investiții al Pactului ecologic european, România propune investiții masive în gaze naturale și păstrarea cărbunelui în sistemul energetic. Deși aproape toate statele membre UE au înțeles că energia curată este viitorul, România nu îndrăznește să își valorifice potențialul enorm pentru energia regenerabilă”, a declarat Alexandru Mustață, coordonator de campanii la Asociația Bankwatch.
Toate statele membre UE trebuie să producă acest Plan, obligația pentru acesta reieșind din noul regulament al UE privind Guvernanța Uniunii Energetice, parte a Pachetului “Energie Curată pentru toți Europenii”.
Documentul trebuie să se refere la cele cinci dimensiuni interdependente ale Uniunii Energetice: securitate energetică, solidaritate și încredere; o piață internă a energiei pe deplin integrată; eficiență energetică; acțiune climatică și decarbonizarea economiei; cercetare, inovare și competitivitate. PNIESC este o strategie elaborată pe 10 ani, vizând perioada 2021-2030, având ținte intermediare și un sistem de raportare comun tuturor statelor.
Analiza completă a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice este disponibilă aici.
