Deși reprezintă o resursă vitală și neprețuită, nu avem grijă de apele noastre. Râurile și lacurile din România poartă în fiecare zi o cantitate alarmantă de deșeuri, de la pet-uri și gunoaie menajere până la resturi de lemn și materiale de construcții.
În ultimii trei ani au avut loc peste 7.000 de acțiuni de igienizare a râurilor la nivel național – adică, în medie, aproximativ 600 de intervenții de curățare pentru fiecare din cele 11 administrații bazinale de apă din țară, însă nici acest lucru nu pare să fie de ajuns.
Potrivit unui răspuns oficial al ANAR transmis la solicitarea publicației Green Report, aceste acțiuni au dus la strângerea a sute de tone de deșeuri din albiile și malurile apelor, în care au fost implicate atât autoritățile statului, cât și asociații nonguvernamentale și voluntari.
Spre exemplu, în bazinul Jiului echipele ANAR au adunat aproape 500 de tone de gunoaie în numai doi ani, iar în Banat autoritățile estimează colectarea anuală a circa 250 de tone de deșeuri menajere și resturi din construcții, pe lângă cantități importante de pet-uri (aprox. 1,5 tone pe an).
ABA Buzău-Ialomița
Din râurile care țin de Administrația bazinală de apă (BH) Buzău-Ialomița și de pe malurile acestora au fost colectate numai în 2023 și 2024 – o cantitate totală de aproape 77 de tone de deșeuri. Cele mai multe au fost în Călărași. În 2023, 4 tone de deșeuri nedegradabile și 36 de tone de deșeuri degradabile, în timp ce în 2024 au fost strânse 4,5 tone de nedegradabile și 41 de tone de degradabile.
Nici celelalte regiuni nu sunt ferite: în Olt, doar anul 2022 a adus peste 120 de tone de gunoaie colectate de pe cursurile de apă. Datele raportate de administrațiile bazinale evidențiază un efort continuu în toată țara pentru a îndepărta gunoiul ce sufocă apele – de la acumulări importante de plutitori (deșeuri care plutesc) până la curățarea manuală a malurilor de gunoaie mici, dar numeroase. Asociațiile, precum Mai mult verde, dau și ele o mână de ajutor, însă autoritățile și ONG-urile nu fac față puhoiului de deșeuri care adesea vine din amonte.
Situația defalcată la nivel de județele din cadrul BH Olt înseamnă un total de 19.700 kg de deșeuri.
Altă statistică arată că la nivelul Administrației Bazinale de Apă Olt, s-au colectat cantități totale de:
- 2022: 121.300 kg;
- 2023: 53.500 kg;
- 2024: 45.500 kg.
În cadrul SGA Satu Mare este pus în funcțiune din anul 2024 un sistem de colectare a deșeurilor din râul Someș în zona localității Odoreu, prin care s-au colectat 38 de tone de deșeuri amestecate.
În ABA Someș-Tisa, din râurile principale ce străbat județele Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud, Satu Mare și Maramureș, s-au colectat 821,2 metri cubi, în anii 2023 și 2024.
ABA Mureș
La capcana de PET-uri de pe râul Mureș (zona Reghin), s-au colectat deșeuri mixte (vegetale și plastic) pe parcursul a șase acțiuni în perioada 2023-2024. SH Reghin din cadrul SGA Mureș au asigurat curățarea și transportul deșeurilor.
- 2023: 3.936 de saci / 120 l cu diverse deșeuri;
- 2024: 5.787 de saci / 120 l cu diverse deșeuri.
ABA Crișuri
ABA Crișuri a avut în testare un sistem „Liter Trap”, pe Crișul Repede, aval de municipiul Oradea, în perioada 2022 – 2024, costurile fiind suportate de Green Group. În această perioadă s-au colectat 8,6 mc deșeuri. În prezent, sistemul e dezafectat pentru că nu se pretează pentru ape repezi.
Pe Crișul Negru, în localitatea Tinca, este amplasat un „Liter Trap”, funcțional din 2024 și plătit din bugetul de stat.
În bazinul hidrografic mai sunt în funcțiune patru sisteme de grătare de curățare plutitori:
- la Cefa și nodul hidrotehnic Tulca,
- pe Canalul Colector-Crișul Negru,
- la Priza de Apă Oradea, pe Crișul Repede,
- la Ianca, pe râul Ier.
ABA Jiu
În cei doi ani 2023 – 2024, au fost colectate deșeuri de tot felul, în diferite acțiuni de igienizare desfîșurate de personalul Apele Române, fie manual, fie mecanic: menajere, plastic, moluz și resturi de materiale de construcții, deșeuri de orice fel. Cantitatea totală de deșeuri a fost de 496 de tone.
Pe Jiu există două baraje plutitoare. Unul a fost montat înainte de barajul Ișalnița (Dolj), în colaborare cu Ape fără Plastic. Cel de-al doilea înainte de acumularea nepermanentă Rovinari, în județul Gorj, în parteneriat cu Asociația CSR Nest.
În cei doi ani, în medie, cu ajutorul barajelor plutitoare, în cele două puncte, au fost adunate câte două tone de deșeuri, dintre care 1,3 – 1,5 tone au fost plastic.
În ABA Argeș-Vedea, în perioada 2023 – 2024 au fost colectate aproximativ 75.850 de kg și 1.440 de mc de deșeuri.
ABA Banat
În cadrul ABA Banat s-au organizat acțiuni de curățare și igienizare a principalelor cursuri cu o periodicitate de două ori pe an – primăvara și toamna. Cantitatea totală de deșeuri colectată anual în perioada 2022 – 2025:
- 1.500 kg PET;
- 250 de tone deșeuri menajere și de construcții.
Impactul asupra mediului și riscurile generate
Deșeurile acumulate în apă și pe malurile râurilor reprezintă o amenințare serioasă pentru mediu și pentru siguranța comunităților riverane. PET-uri, materiale plastice și resturi vegetale pot bloca albiile și secțiunile de scurgere ale apelor, sporind riscul inundațiilor locale.
ANAR avertizează că atunci când bucățile de plastic și alte gunoaie se adună în cantități mari, ele pot obtura cursurile de apă și chiar afecta lucrările hidrotehnice (diguri, baraje, prize de apă), periclitând funcționarea acestora.
În situații de viituri, deșeurile aduse de ape agravează fenomenul: odată antrenate în debitul ridicat, intervenția devine dificilă, iar oprirea poluării la sursă – practic imposibilă. Problemele nu se opresc la granițe – râurile poluate transportă gunoaiele și în aval, generând efecte transfrontaliere (spre exemplu, deșeurile de pe râurile interne pot ajunge în Dunăre și, în final, în Marea Neagră).
Pe termen lung, impactul ecologic este de asemenea îngrijorător. Plasticul persistent în mediu se fragmentează treptat în microplastice, care contaminează apele și afectează ecosistemele acvatice. Aceste particule microscopice pot fi ingerate de pești și alte viețuitoare, intrând astfel în lanțul trofic și, eventual, afectând și sănătatea umană. Deșeurile menajere pot elibera substanțe chimice dăunătoare în apă, iar grămezile de gunoi lăsate pe maluri strică peisajul și pot modifica calitatea apei prin poluare difuză.
Biodiversitatea are de suferit: păsările și animalele riverane pot fi rănite sau pot confunda plasticul cu hrana. Problema deșeurilor acvatice a devenit atât de importantă încât la nivel european se lucrează acum la noi reglementări privind monitorizarea impactului deșeurilor asupra calității apelor, semn că autoritățile recunosc amploarea fenomenului.
Provocări administrative
Gestionarea deșeurilor din ape ridică provocări administrative majore în România. Conform cadrului legal (Legea serviciului de salubrizare a localităților și reglementările privind regimul deșeurilor), autoritățile publice locale – primăriile și operatorii de salubritate contractați de acestea – au obligația directă de a colecta și elimina deșeurile, inclusiv cele de pe malurile apelor din intravilanul localităților.
Pe de altă parte, Administrația „Apele Române” are ca obiect principal de activitate gospodărirea apelor, ceea ce include întreținerea albiilor și malurilor, dar nu în mod explicit colectarea gunoiului menajer din râuri.
Practic, ANAR se ocupă de lucrări precum reprofilarea albiilor, decolmatarea (îndepărtarea depunerilor de aluviuni) și întreținerea digurilor și malurilor, asigurând secțiunea de scurgere a apei.
Cu toate acestea, realitatea din teren impune adesea intervenția ANAR și pe partea de curățare a deșeurilor, deoarece multe primării fie nu dispun de resurse, fie nu reușesc să prevină și să combată fenomenul gunoaielor aruncate în ape.
ANAR colectează deșeuri atunci când acestea pun în pericol infrastructura de apărare împotriva inundațiilor sau obstrucționează cursurile de apă. Însă aceste intervenții vin cu un cost semnificativ.
Procedeele de colectare, transport și depozitare a deșeurilor sunt costisitoare – atât din punct de vedere al resurselor umane și al utilajelor necesare (echipe de muncitori, ambarcațiuni, macarale, camioane), cât și din punct de vedere financiar. Bugetele alocate pentru igienizări sunt adesea limitate, iar volumul mare de gunoi cere acțiuni repetate. De exemplu, pentru a menține curată o secțiune de râu predispusă la poluare, e nevoie de curățări periodice, de două ori pe an sau chiar mai des.
Sumele cheltuite la nivelul unui bazin hidrografic pentru astfel de lucrări se adună: în 2022 și 2023, Administrația Bazinală Olt a cheltuit împreună peste 1,1 milioane lei pentru lucrări de întreținere care au inclus și igienizarea cursurilor de apă.
Chiar și așa, aceste eforturi nu sunt suficiente fără implicarea autorităților locale și fără conștientizarea populației, pentru că sursa gunoaielor este, în cele din urmă, comportamentul iresponsabil al unor cetățeni și gestionarea deficitară a deșeurilor la nivel de comunitate.
La aceste cheltuieli, se adaugă și cele ale operatorilor de salubritate care sunt acoperite din bugetele autorităților locale, dar și fondurile asociațiilor de mediu care se implică în acțiunile de ecologizare, dar și de conștientizare a problemei.
Soluții: parteneriate și tehnologii pentru ape mai curate
Autoritățile apelează tot mai mult la parteneriate și soluții tehnice inovatoare. ANAR acționează prin cele 11 administrații bazinale, dar colaborează activ cu organizații neguvernamentale și comunități locale pentru a combate poluarea cursurilor de apă. Un exemplu este implicarea în campanii precum „Let’s Do It, Romania!”, unde angajații Administrației Bazinale Siret, alături de voluntari, participă la zile de curățenie generală. Doar în 2023, în bazinul râului Siret s-au strâns astfel aproximativ 12,8 tone de deșeuri, o cantitate similară fiind adunată și în 2024.
O direcție promițătoare este instalarea de bariere plutitoare și sisteme de colectare a deșeurilor direct pe apă. Asemenea dispozitive, adesea numite „log booms” sau capcane de deșeuri, sunt amplasate pe cursul râurilor pentru a opri plutitorii (în special pet-urile și alte obiecte din plastic) să ajungă în aval. ANAR, în parteneriat cu asociația CSR Nest, a testat un astfel de sistem pe Crișul Repede, la Oradea, și a instalat bariere plutitoare pe râul Jiu și pe râul Mureș.
În cadrul proiectului “Log Boom” derulat în 2023-2024, s-au colectat circa 5,7 tone de deșeuri din trei locații pilot – dintre care aproximativ 3,3 tone au fost plastic.
Cele mai „bune” rezultate, dacă putem spune așa, s-au înregistrat pe râul Jiu, la Rovinari, unde barajul plutitor a reținut peste 3.100 kg de gunoaie într-un an. Pe Mureș, în zona Reghin, o barieră de acest tip (administrată împreună cu primăria locală) a adunat circa 800 kg de deșeuri într-un an, iar pe Olt, la Făgăraș, aproximativ 1.800 kg.
Aceste sisteme permit recuperarea deșeurilor înainte ca ele să se împrăștie și mai mult – materialele strânse sunt ulterior trimise spre reciclare, transformând astfel o problemă într-o resursă (de exemplu, deșeurile de lemn recuperate au fost folosite ca biomasă pentru încălzirea unei sere comunitare).
Dâmbovița noastră poluată
Și în zonele urbane s-au încercat soluții similare. În București, pe râul Dâmbovița, Administrația Bazinală Argeș-Vedea a colaborat în 2023 cu organizațiile Mai Mult Verde și Nod Makerspace pentru a monta o barieră plutitoare în zona podului Mihai Bravu. În doar câteva luni de funcționare, acea barieră experimentală a reușit să colecteze zeci de kilograme de deșeuri (în principal ambalaje din plastic) de pe suprafața apei. Deși tentativa s-a lovit și de dificultăți – în verile cu ape mici sau dimpotrivă cu prea multe resturi vegetale, bariera a trebuit temporar ridicată – inițiativa a demonstrat că astfel de metode pot completa eforturile de curățare manuală.
- Martie 2023: 20 kg deșeuri ne-biodegradabile;
- Mai 2023: 70 kg deșeuri ne-biodegradabile;
- Iunie 2023: 70 kg deșeuri ne-biodegradabile.
În prezent, în unele bazine hidrografice există deja sisteme permanente de colectare a plutitorilor: de pildă, în bazinul Crișurilor sunt montate grătare de reținere a deșeurilor în patru puncte cheie (Cefa, Tulca, la priza de apă Oradea și pe râul Ier la Ianca).
Pe Jiu, cele două baraje plutitoare menționate (la Isalnița, jud. Dolj, și la Rovinari, jud. Gorj) sunt funcționale datorită parteneriatelor cu ONG-uri locale (Ape Fără Plastic și CSR Nest).
Aceste exemple arată că prin inovare și colaborare se pot obține rezultate notabile: de pildă, grație barierelor, cantitatea de pet-uri care ajungeau pe râul Cerna (în zona Parcului Național Domogled-Valea Cernei) a scăzut cu circa 70% față de perioada anterioară implementării sistemului de colectare.
Sancțiuni
ANAR derulează anual o serie de controale și inspecții în cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă, alături de Garda de Mediu. În 2021, au fost aplicate cel mai mare număr de sancțiuni (avertismente și amenzi) – 1.556 în total. Uneori, controalele se lasă și cu plângeri penale.
Tot atunci, cuantumul amenzilor a ajuns în total la 21,46 milioane lei.
Dat fiind caracterul eterogen al gunoiului adunat – de la banalele sticle de plastic și pungi, până la obiecte casnice mari, anvelope uzate, haine vechi sau crengi și trunchiuri aduse de viituri – soluțiile trebuie să fie multiple:
- educarea populației,
- asigurarea serviciilor de salubritate eficiente,
- patrule și sancțiuni împotriva celor care aruncă deșeuri ilegal,
- tehnologii de colectare pe ape,
- intervenții susținute de ecologizare a malurilor.
Doar printr-un efort concertat, care să îmbine prevenția cu curățarea, se va putea reda râurilor din România cursul curat.
Notă: Toate datele folosite pentru infograficele din acest articol au fost furnizate Green Report de către Apele Române. Pentru realizarea infograficelor am folosit aplicația Flourish.
CITEȘTE ȘI:
Reportaj pe Via Danubiana: Savurează Dunărea sălbatică la doar o oră de București
