Un grup de antreprenori români și polonezi au cerut ieri Comisiei Europene să nu limiteze dezvoltarea modelelor de business bazate pe punerea în comun de bunuri, servicii și idei. Aceștia se tem că Uniunea va crea o legislație restrictivă, care poate distruge economia colaborativă, și recomandă autorităților să lase sectorul să își creeze propriile reguli.
Concepte precum „car/bike-sharing”, „crowdfunding” sau „co-working space” au început să fie cunoscute și în România, odată cu apariția unor modele de business care se bazează pe folosirea în comun a unor bunuri sau servicii și care contribuie, indirect, la reducerea consumului de resurse.
Încă din 2010, Asociația Green Revolution oferă românilor posibilitatea de a închiria biciclete, prin programul I’Velo. În 2013, modelul „ride-sharing”, pe atunci deja celebru în străinătate, a fost introdus la noi, prin comunitatea 4înmașină. Anul trecut, au intrat pe piața românească și BlaBla Car, și Uber – ambele platforme prin care se încearcă o eficientizare a folosirii automobilelor.
Economia colaborativă nu se limitează însă doar la utilizarea în comun a unor mijloace personale de transport. Impact Hub, TechHub, ConnectHub și ClujHub oferă spații de lucru comune freelancerilor și antreprenorilor; NOD makerspace dă creativilor posibilitatea de a experimenta design-ul de produs într-o fostă fabrică reamenajată și dotată cu echipamente performante; CouchSurfing permite utilizatorilor să își găsească o gazdă în orașul în care urmează să călătorească, fără să plătească pentru cazare; Babele și StartUp Transilvania pun la dispoziția antreprenorilor aflați la început de drum platforme prin care își pot dezvolta afacerea, cu ajutorul unor mentori experimentați; iar TradeCamel a lansat în 2014 o platformă de schimb de obiecte și servicii, unde tranzacțiile nu se fac pe bani, ci pe principiile trocului.
Cei mai mulți dintre antreprenorii care au dezvoltat aceste modele de economie colaborativă s-au lovit, la un moment dat, de lipsa reglementărilor. Pe unii, această lipsă i-a încurcat, pe alții – i-a ajutat. Însă, odată cu dezvoltarea sectorului, lucrurile s-ar putea schimba în viitorul apropiat.
Cum încearcă UE să rezolve problema
Comisia Europeană intenționează să publice, în vara acestui an, o comunicare pe tema economiei colaborative. Comunicarea va sta la baza elaborării legislației care va reglementa funcționarea afacerilor din acest nou sector de activitate. De aceea, reprezentanții Comisiei efectuează în această perioadă consultări, pentru a identifica problemele cu care se confruntă antreprenorii.
O astfel de consultare a avut loc ieri în București. Au participat atât antreprenori români și polonezi, cât și reprezentanți ai Comisiei și ai mediului academic românesc. Întâlniri similare au fost deja organizate în Stockholm și Berlin, iar antreprenorii din Barcelona urmează să fie consultați.
Dana Adriana Puia Morel, reprezentanta Directoratului General pentru Întreprinderi, Industrie și IMM-uri al Comisiei Europene, a precizat că rolul comunicării și al ghidului de aplicare a legislației europene existente va fi acela de a preveni fragmentarea Pieței Unice și aplicarea incorecta a legislației europene de către autorități, la nivel național.
Concluzia antreprenorilor? Nu vor o supra-reglementare
În urma discuțiilor cu reprezentanții Comisiei, antreprenorii români și polonezi au constatat că există câteva aspecte pe care autoritățile ar trebui să le clarifice. Unul dintre acestea este modul de colectare de taxe și impozite de la furnizorii de servicii și bunuri în regim colaborativ. Unii dintre ei oferă doar ocazional produse sau servicii, în timp ce alții utilizează platformele ca principala lor sursă de venit. Prin urmare, ar trebui să existe o taxare diferențiată. De asemenea, ar fi necesară, conform antreprenorilor, încheierea unor contracte între furnizori și consumatori.
Un alt aspect problematic este, se pare, asigurarea securității utilizatorilor de modele de afaceri colaborative. În acest moment, majoritatea furnizorilor nu își asumă răspunderea pentru eventualele situații neplăcute generate în urma utilizării produselor sau serviciilor puse în comun. De exemplu, un pasager care utilizează serviciile BlaBla Car nu este asigurat în caz de accident, întrucât asigurarea obligatorie a șoferului acoperă doar costurile de reparație a mașinii. De aceea, antreprenorii cred că Uniunea Europeană ar trebui să ofere recomandări și să stabilească reguli în această privință.
Concluzia dezbaterilor a fost aceea că, deși există nevoia unui cadru legislativ general, acesta nu poate fi aplicat tuturor modelelor de economie colaborativă. Jakub Sobczak, fondatorul unei platforme de crowdfunding din Polonia, a explicat situația:
Nu e posibil să introduci reglementări care să se aplice întregului sector al economiei colaborative, pentru că activitățile sunt extrem de diverse. Însă, platformele au deja propriile reguli și ghiduri, prin care încearcă să prevină situațiile neplăcute în loc să le trateze și, astfel, câștigă încrederea utilizatorilor. Așadar, recomandarea pentru autorități este aceea de a lua în seamă capacitatea de auto-reglementare și de a se baza pe experiența deja acumulată de antreprenori.
