Ultramaratoniștii Andrei Roșu, Vlad Tănase și Andrei Gligor sunt ecologiști convinși astfel că dedică, de multe ori, cursele lor unor cauze în care cred. Unul dintre principiile pe care se bazează aceștia este că copiii României merită un aer mai curat, așa că au alergat în condiții extreme (la Cercul Polar și în Deșertul Sahara) pentru a trage un semnal de alarmă privind riscurile la care ne expunem în lipsa pădurilor.
Pădurile controlează eroziunea solului, reglează circuitul hidrologic, purifică apa potabilă, stochează și reglează circuitul nutrienților, reduc încărcarea cu sedimente a apelor, protejează împotriva forței vântului, acționează ca filtre de purificare a aerului sau mențin biodiversitatea.
Înțelegând aceste lucruri, cei trei alergători au rezonat cu obiectivul unuia dintre proiectele ONG-ului ViitorPlus, anume că „Pădurea Copiilor” își propune să planteze și să îngrijească un puiet pentru fiecare nou-născut din România, așa că au alergat cu gândul că fiecare kilometru din cele două curse extreme înseamnă un puiet plantat.
Andrei Roșu și Vlad Tănase au alergat la 6633 Arctic Ultra, la -50ºC, iar ONG-ul a plantat 1200 de puieți, câte unul pentru fiecare kilometru străbătut de cei doi, iar Andrei Gligor a reușit să planteze peste 1800 de copăcei și 4000 de puieți în doi ani consecutivi de participare la Marathon des Sables, la peste 50ºC, în Deșertul Sahara.
Primul pas pe care trebuie să-l facem când avem o problemă este să admitem că avem o problemă, după care să vedem dimensiunea ei și cum ne impactează pe termen scurt, mediu și lung”, a subliniat Andrei Roșu.
Acesta a explicat că se adresează acelor 10% dintre oameni care încep să facă ceva și astfel îi motivează și îi inspiră și pe alții.
De obicei, într-o comunitate în care trei oameni încep să facă un lucru, începe și al patrulea și al cincilea și până la urmă devine o normalitate. Nu trebuie făcuți pași uriași. Toți ne imaginăm că pentru a face un progres într-un domeniu trebuie să salvăm lumea și poate să plantăm un miliard de pomi o dată. Nu. Ca să salvezi lumea trebuie să începi cu un copăcel”, mai spune brașoveanul.
Și Vlad Tănase crede cu tărie în spusele lui Albert Einstein: „Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc și refuză să intervină”.
Cel mai important ar fi că oamenii să se gândească că orice măsură ar lua, trebuie să acționeze. Nu de mâine, de poimâine, ci de acum. Fie că te gândești la împăduriri, fie la stoparea risipei, încearcă să faci ceva începând din momentul ăsta pentru că mâine s-ar putea să fie prea târziu”, a mai zis Vlad pentru Green Report.
Acesta a tras un semnal de alarmă în ceea ce privește pădurile tăiate pe care le-a văzut în alergările lui și a subliniat faptul că despăduririle au loc în zone mai ferite de ochii turiștilor, dincolo de cortina de copaci care se vede de pe orice drum foarte circulat.
Vlad este de părere că românii nu se gândesc pe termen mediu și lung ce se întâmplă, ci vor niște soluții rapide.
Se vorbește foarte mult despre plantări, dar nu se vorbește despre aducerea la maturitate. Un copac e ca un copil, trebuie să-l crească cineva. Asta e diferența dintre plantare și împădurire, iar rezultatele se văd după niște ani. Lucrurile durabile și importante au nevoie de timp”.
Andrei Gligor a înțeles mai bine, odată cu nașterea fetiței lui, că investiția în păduri este una pe termen lung, dar, dincolo de împăduriri, sfatul lui pentru români este altul: „Ar trebui să avem grijă cu consumul de resurse. Ok, ajungem să plantăm, dar dacă noi folosim foarte des mașina, facem mult rău”.
În opt ani, proiectul Pădurea Copiilor a îmbogățit Muntenia cu aproape 300.000 de puieți pe 38 de hectare de pădure în patru comunități cu mari nevoi de împădurire. De asemenea, în această perioadă Viitor Plus a inaugurat prima pădure înființată de un ONG din România – în comuna Dragoș-Vodă, din județul Călărași.
Text: Oana Racheleanu
Foto: arhivele personale ale intervievaților
