Tabăra organizată de Teatrul Vienez de Copii a adus o schimbare semnificativă în viețile a 20 de copii din București și Iași și le-a pus în față amprenta ecologică pe care o lasă pe planetă.
Tabăra din cadrul proiectului „Reducerea amprentei ecologice prin conștientizarea Eco” (REFE), care a avut loc anul trecut, la Breb, Maramureș, a avut scopul de a spori cunoștințele tinerilor cu privire la consecințele pe termen lung ale stilului de viață modern și să ofere exemple de bune practici pentru un stil de viață durabil.
„Am învățat că omul lasă o amprentă pe Pământ. Până atunci nu îmi făceam griji despre chestia asta. Când am ajuns acasă, (…) am avut grijă de apa pe care o consum la duș, de energia pe care o consum când stau pe telefon, pe calculator, pe diferite electronice, să îmi măsor amprenta”, a povestit unul dintre elevii participanți.
În cadrul excursiei de la Breb, copiii au locuit, timp de două săptămâni, în stil rustic. Au fost puși să se spele folosind foarte puțină apă, au folosit o toaletă din afara cabanei, au participat la ateliere de meșteșuguri și au mers în excursii pe munte. Telefoanele și alte gadgeturi au fost „confiscate” încă din prima zi.
„Abia așteptăm să ne întoarcem”
„De abia așteptăm să ne întoarcem să ne băgăm mâinile în nămol”.
„De abia aștept să merg la țară. Merg la țară în fiecare weekend, dar ar merge fiecare copil dacă ar avea ocazia. Generația noastră chiar ar vrea”.
„Am învățat și despre animale. Carnea lasă o amprentă foarte mare, mai ales la vacă, la pui, la porc. În general, fermele au o amprentă foarte mare de carbon”.
Ce a fost cel mai dificil de gestionat? „Dușul afară și toaleta în fundul curții”.
Ce este greu să aplicați în viața de zi cu zi? „Să renunțăm la laptop sau telefon. În rest, toți mergem cu transportul în comun sau pe jos. Făceam asta și înainte de tabără. Eu fiind clasa a 12-a, la mine la liceu toată lumea are permis. Eu neavând permis, sunt văzută ca o mare fraieră”.
Cam asta au povestit copiii, marți, în cadrul unui eveniment de prezentare a proiectului REFE, care a avut loc la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”.
Amprenta ecologică
Proiectul REFE a inclus și însă și un formular pe care fiecare elev a trebuit să îl completeze astfel încât să își verifice propria amprentă de carbon. Cea care s-a ocupat de realizarea unui formular cât mai relevant, a testat și a interpretat datele a fost chiar decanul Facultății de Biologie din București, prof. univ. dr. Carmen Postolache.
„Nu ne dăm seama de amprenta asupra mediului. Nu ne dăm seama ce înseamnă hrană neconsumată, deșeurile menajere care sunt foarte numeroase. (…) Ei pot fi învățați de mici că deșeurile acestea pot fi compostate. Este bine să conștientizăm care este efectul tuturor activităților noastre. (…) Eu mi-am mai făcut testul de amprentă ecologică și înainte, prin anii ’90, și m-am îngrozit acum când am văzut cât a crescut, mai ales din cauza utilizării combustibililor fosili”, a declarat Postolache.
Profesorul universitar a spus că a folosit unele teste deja existente pentru a calcula amprenta ecologică, însă a modificat întrebările, punctajele și le-a rafinat astfel încât să se potrivească pentru copii, mai ales că unele întrebări, precum cele legate de consumul de carburant al mașinilor părinților, i-au pus în dificultate. La Breb, Postolache a ținut trei prezentări în care le-a introdus tinerilor noțiuni de ecologie.
La interpretarea rezultatelor, profesorul a constatat că o mare parte dintre elevii testați au o amprentă ecologică atât de mare, astfel că, dacă toată populația globului ar avea-o la fel, ar fi nevoie de resursele a trei – patru planete pentru a putea trăi în același mod.
Mai mult decât atât, amprenta elevilor din Iași era chiar mai mare decât a celor din București.
Elevii din tabără au avut însă ocazia să constate cât de mult își pot reduce impactul asupra planetei, dacă iau anumite măsuri care să îi ajute să trăiască sustenabil.
Sylvia Rotter și Teatrul Vienez
Tabara de la Breb a fost posibilă în mare măsură datorită președintei Asociației Teatrului Vienez de Copii, Syvia Rotter. Absolventă a Academiei Regale de Arte Dramatice din Londra (Royal Academy of Dramatic Arts), ea a dezvoltat o metodă de lucru specifică teatrului de copii numită Metoda Rotter. Ea este fondatoarea și directoarea Das Wiener Kindertheater din Viena și a Teatrului Vienez de Copii din București. Din anul 2003 Sylvia Rotter coordonează diferite proiecte cum ar fi workshop-uri de teatru cu tineri delincvenți și înființarea a trei sucursale ale Teatrului Vienez de Copii în România. În anul 2008, Sylvia a pus bazele inițiativei educaționale ,,Școală pentru viață”, iar acum se ocupă și de proiectul REFE.
„Odată ce te implici în acțiuni de mediu, acestea devin o pasiune și o fascinație fără sfârșit. Devii interesat de râme și de rechinii albi care mențin oceanele curate, de viața interioară a copacilor, de materialele naturale pe care să le porți, de construcții, de o viață mai bună și mai pasionată. Pe de altă parte, suntem într-o situație în care ceva trebuie făcut”, a spus Rotter, în cadrul conferinței de prezentare a proiectului, referindu-se la problemele de mediu cu care planeta noastră se confruntă. Ea a reamintit cât de important este pentru copii să aibă activități care să le permită să interacționeze, să învețe, să lucreze împreună și care îi fac să renunțe la a sta prea mult pe canapea și a se juca jocuri video.
Primul episod al documentarului realizat în tabăra de la Breb poate fi vizionat aici:
Un caiet pentru elevi
Tabăra de la Breb nu este însă singurul element din cadrul acestui proiect. Organizatorii lucrează la un caiet pentru copii, care să îi ajute să înțeleagă problemele de mediu și să adopte soluții privind reducerea amprentei ecologice. Acesta abordează tematici precum energia, transportul, încălzirea globală, alimentația, îmbrăcămintea, tehnologia, și chiar construcțiile pasive. Caietul este o inovație, întrucât în România nu mai exista un astfel de instrument, după cum a explicat Andreea Ionel-Cleminte, proiect manager al Fundației EuroEd. Caietul are și secțiuni practice care permite elevilor să experimenteze și să înțeleagă ceea ce au citit. La final, există și o etapă de evaluare. După vacanța de Paști, caietul va intra în perioada de pilotare în cinci școli.
Proiecte REFE:
- Un test de măsurare pentru amprenta ecologică
- Ghid „Cum vă planificați o tabără de sustenabilitate? – Cu Ghidul REFE, este ușor”
- Material de resurse Educația de mediu pentru gimnaziu (clasa a 6-a)
- Module de e-Learning pentru adolescenți
- Piesa „Shakespeare și țestoasa de aur”
- Documentarul „Pământurile 4 la 1: o aventură în ecologie”.
Citește și: Interviu: Cum a înfrumusețat GICC Rotonda Scriitorilor din Cișmigiu
