Introducerea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) la nivel național reprezintă o prioritate pentru industria producătorilor de băuturi. Scopul acestui sistem este de a introduce ambalajele într-o economie circulară, ajutând România să atingă țintele naționale de colectare și reciclare agreate la nivel european în cadrul Directivei SUP, care cer ca până în 2025 să se colecteze 77% din PET-urile puse pe piață, iar până în 2029 – 90%. Alice Nichita, reprezentant al Alianței Producătorilor de Băuturi (APB) și Președinte al Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR) a explicat pentru Green Report pașii necesari pentru ca SGR să devină operațional.
Care sunt modificările din legislația primară necesare pentru a implementa cu succes SGR, după adoptarea de către Guvern a proiectului de HG privind Sistemul Garanție-Returnare?
Este nevoie să avem un pachet legislativ complet care să includă modificări în legislația primară de mediu, clarificări în legislația fiscală în ceea ce privește regimul aplicabil garanției, precum și modificări în legislația terțiară care va include condițiile de licențiere pentru operatorul Sistemului Garanție – Returnare.
Legislația primară de mediu cuprinde Legea 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje modificată recent prin OG1/2021, OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor și OUG 196/2005 privind Fondul de Mediu. În cadrul acestei legi, prevederile referitoare la implementarea principiului Răspunderii Extinse a Producătorului trebuie să fie modificate și să conțină mențiuni legate de SGR. Fără armonizarea acestora, nu va exista cadrul legal pentru implementarea Hotărârii de Guvern, care reprezintă un act de legislație secundară.
Totodată, avem nevoie și de modificări în Codul Fiscal pentru a respecta principiile enunțate în prezent de acesta cu privire la garanție ca fiind nepurtătoare de TVA. Mai mult, pentru a respecta principiul unui SGR eficient, este nevoie ca eventualele venituri ale Administratorului să fie reinvestite în funcționarea sistemului. Astfel, aceste venituri trebuie excluse din categoria veniturilor impozabile la calculul rezultatului fiscal.
Ați început deja consultările pentru constituirea organizației care va administra sistemul?
Constituirea organizației care va aplica pentru licențierea ca administrator al Sistemului Garanție – Returnare poate fi realizată doar după adoptarea Hotărârii de Guvern. Condițiile pe care această organizație trebuie să le indeplinească vor fi stipulate în acest act normativ.
Care va fi componenta acționariatului?
Propunerea de Hotărâre de Guvern stabilește că administratorul Sistemului Garanție-Returnare va fi un organism privat care va avea la bază principiul not-for-profit, ceea ce înseamnă că societatea va avea obligația de a reinvesti eventualul profit în dezvoltarea și eficientizarea sistemului. Acest organism privat va avea în acționariat minim 75% asociații reprezentative ale industriei producătorilor de băuturi și potențial 25% asociații reprezentative ale retailerilor și comercianților. După selecția administratorului, această organizație va fi autorizată și supravegheată de autoritățile guvernamentale abilitate pentru a se asigura că rolurile și responsabilitățile stabilite de legislație sunt respectate de toate părțile implicate în acest proces.
Când estimați că societatea care va administra sistemul va fi operațională?
Conform Hotărârii de Guvern, există o perioadă de 90 de zile în care cei care își doresc să construiască administratorul Sistemului Garanție – Returnare pot depune aplicații. După primirea tuturor aplicațiilor, Ministerul Mediului mai are o perioadă de 60 de zile alocată pentru a le analiza și pentru a anunța organizația care va primi licența de administrare a sistemului. Astfel, în cazul în care nu vor exista contestații după aceste perioade, noi estimăm că administratorul SGR ar urma să fie stabilit după cel puțin 5 luni de la adoptarea cadrului legislativ.
Care sunt pașii pentru operaționalizarea efectivă a sistemului?
Sistemul Garanție-Returnare este un proiect complex, care necesită construirea unei infrastructuri unice și naționale de colectare, implicarea mai multor industrii și un plan de implementare foarte bine stabilit. De aceea, este nevoie ca legislația să prevadă o perioadă de timp suficientă pentru a putea parcurge toți pașii necesari pentru operaționalizarea SGR în România.
În primul rând, trebuie menționat că sistemul va fi obligatoriu pentru toți producătorii și importatorii de produse aflate sub incidența acestui HG, reglementat prin legislație. Totodată, în același timp cu adoptarea Hotărârii de Guvern, este necesar să luăm în considerare modificările din legislația primară menționate anterior.
Următorul pas este reprezentat de construirea organismului privat care va administra SGR, pentru care va trebui să luăm în considerare o perioadă estimată de cel puțin 5 luni, așa cum am menționat mai devreme. După ce societatea care va administra SGR este formata și autorizată de catre Ministerul Mediului, este nevoie de aproximativ 18 luni pentru a implementa infrastructura națională de colectare a ambalajelor.
În acest timp se vor defini și implementa procedurile administrative și organizaționale interne, în cadrul administratorului SGR. Estimăm că se vor semna aproximativ 80.000 de contracte cu comercianții și peste 4.000 de contracte cu producătorii și importatorii de băuturi.
Urmează apoi dezvoltarea și implementarea sistemului IT. Acesta are rolul de a asigura registrul ambalajelor și va deveni modul principal de conectare cu toți comercianții care realizează colectarea și, implicit, cu toți producătorii care vor încărca în sistem cantitățile de ambalaje pe care le vor pune pe piață.
O altă componentă operațională foarte importantă este construirea infrastructurii de colectare. Aceasta trebuie să fie funcțională, la nivel național, din prima zi de start a sistemului și va avea două componente: centrele de colectare unde consumatorii pot returna ambalajele (organizate de comercianți) și centrele de numărare (organizate de administratorul SGR).
Comercianții vor avea obligația de a organiza centrele de colectare. Acestea reprezintă punctele unde consumatorii vor putea returna ambalajele. Este important de menționat că fiecare comerciant va avea libertatea de a decide asupra tipului de colectare: automat sau manual, în funcţie de fluxul de consumatori al fiecăruia. La nivel național, noi estimăm că va fi nevoie de aproximativ 5.800 de RVM-uri. Amplasarea lor se va face după o analiză care să demonstreze eficiența economică a unui astfel de aparat.
Centrele de numărare sunt acele spații unde sunt primite, numărate și sortate toate ambalajele colectate de comercianți. Pentru o bună funcționare a sistemului, se vor lua în considerare între 3 și 5 centre de numărare regionale și aproximativ 8 platforme intermediare de centralizare a sacilor cu ambalaje folosite.
Când estimați că sistemul va fi operațional?
Toți pașii menționați anterior sunt foarte importanți pentru o bună funcționare a sistemului, mai ales că acesta va reprezenta o noutate pentru consumatori si trebuie sa fie implementat pe intreg teritoriul national, fara exceptie. Dacă luăm în considerare timpul estimat până acum, avem nevoie de cel puțin 18 luni din momentul în care autoritățile vor acorda licența administratorului SGR. De aceea, pentru a evita situațiile care pot genera întârzieri, propunem ca împreună cu autoritățile și celelalte părți implicate să evaluăm periodic gradul de impementare a sistemului.
Care este strategia pentru a face cunoscut și promovat Sistemul Garanție-Returnare în rândul consumatorilor?
Strategia de promovare a Sistemului Garanție – Returnare va fi în responsabilitatea organizației care va administra sistemul și va putea fi construită după ce administratorul va primi licența de funcționare și își va defini procedurile interne de funcționare.
Însă știm că există o atitudine pozitivă din partea românilor pentru introducerea SGR, conform unui studiu pe care l-am realizat prin intermediul Kantar România, ceea ce este deja un pas important pentru campaniile de informare și educare care vor fi implementate. În momentul în care va fi dezvoltată strategia, administratorul va trebui să țină cont de faptul că SGR va aduce o schimbare importantă de comportament și mentalitate în rândul consumatorilor români. Este nevoie de o mai bună înțelegere a faptului că ambalajele nu sunt deșeuri și nu trebuie aruncate, iar dacă sunt colectate selectiv și reciclate, acestea sunt reintroduse în circuitul de producție, susținând astfel eforturile de tranziție către o economie circulară
