Ministrul Mediului, Costel Alexe, a arătat importanța modificărilor la Codul Silvic, aflate în prezent în dezbatere parlamentară. Pe de altă parte, WWF atrage atenția că acestea sunt superficiale și nu vor rezolva problema tăierilor ilegale.
„Noul Cod Silvic promovează o legislație de temut pentru cei care sfidează legile pădurii. Aceasta reprezintă un set complet de măsuri pentru combaterea tăierilor ilegale”, a spus Alexe.
Ministrul a făcut referiri la amendamentele pentru descurajarea fenomenului tăierilor ilegale din pădurile țării. Unul dintre acestea prevede că transportul materialelor lemnoase cu un volum de peste 0,1 mc, neînsoțite de avize de transport, constituie infracțiune.
„Orice furt de arbori va fi încadrat ca infracțiune și sancționat ca atare, indiferent de valoarea prejudiciului produs. Toată lumea trebuie să înțeleagă că cine taie ilegal poate ajunge inclusiv după gratii, conform acestei modificări a Codului Silvic. Este o schimbare foarte mare a legislației dacă stăm să ne gândim că, până mai ieri, infracțiune era doar fapta care presupunea un prejudiciu mai mare de 5 ori decât prețul mediu al unui metru cub de lemn pe picior. Nu cred că este corect! Furtul este furt, indiferent de volum!”, a declarat Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Alte amendamente cu susținerea Ministerului Mediului se referă la confiscarea vehiculelor utilizate pentru comiterea de infracțiuni silvice și la interzicerea tăierilor la ras în rezervațiile naturale.
„Cei care fură lemne vor rămâne definitiv și fără mașinile, camioanele sau tirurile pe care le folosesc pentru a comite ilegalități. Cât privește tăierile la ras, legislația actuală le interzice în prezent doar în parcurile naționale și naturale. Însă, noi avem în țară și peste 700 de rezervații naturale cu o suprafață de aproape 300.000 de ha în care, astăzi, tăierile la ras sunt permise. Dacă noul Cod Silvic va fi aprobat în forma susținută de minister, tăierile la ras vor fi interzise pe circa 1 milion de ha, suprafața însumată a parcurilor naționale și naturale și a rezervațiilor naturale”, a mai precizat Costel Alexe.
https://www.facebook.com/Costel.Alexe/videos/589048338665436/
De asemenea, alte amendamente care completează setul de măsuri împotriva fenomenului tăierilor ilegale se referă la introducerea obligativității avizului de transport și pentru rumeguș, biomasă, coaja arborilor și orice rest de lemn. Totodată, o altă modificare se referă la schimbarea modului de comercializare a masei lemnoase.
„Schimbăm din temelii modul în care se comercializează lemnul în România: din lemn pe picior, în lemn fasonat. Când lemnul este vândut pe picior nu se cunoaște volumul exact de lemn recoltat. Totul se bazează pe estimări. Comercializarea ca lemn fasonat, așa cum se întâmplă în majoritatea statelor europene, oprește orice abuz al estimărilor în defavoarea pădurii. Am propus ca această măsură să se realizeze etapizat: până la 1 ianuarie 2023 – 50% din masa lemnoasă va fi comercializată ca lemn fasonat pentru ca, în 2025, toată masa lemnoasă să fie comercializată în acest fel”, a spus Alexe.
Totodată, alte amendamente la Codul Silvic susținute de minister prevăd modificarea metodologiei de calcul a cheltuielilor destinate asigurării serviciilor silvice pentru suprafețele de fond forestier de maximum 30 de ha, parcurgerea evaluării de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate, dar și permiterea accesului proprietarilor de terenuri agricole la acestea prin drumurile forestiere.
Ministrul a precizat că au fost introduse mai multe prevederi care reglementează amenajarea în fondul forestier național de poteci și trasee pentru mers, alergare și biciclete.
WWF: Modificările ajunse în Parlament nu vor opri tăierile ilegale
Modificările Codului Silvic, care se vor discuta zilele acestea în Parlament, sunt doar superficiale și nu vor rezolva problema tăierilor ilegale, avertizează WWF România. Sectorul silvic are nevoie de o reformă fundamentală și nu de niște „petice” menite doar să arunce praf în ochii Comisiei Europene și ai societății civile.
„De zeci de ani silvicultura românească vinde pădurea sub forma unui volum, estimat grosier, al arborilor înainte de a fi recoltați si nu este preocupată să controleze cantitățile de lemn care ies din pădure. Este legiferată astfel o zonă gri care nu poate fi niciodată controlată. Asta nu este altceva decât o “inginerie” prin care dispare lemnul din pădurile României. De aceea cerem Parlamentului asumarea unei soluții reale, fără jumătăți de măsură. Nu mai putem să ne prefacem că facem!” , a transmis Radu Vlad, coordonator proiecte regionale păduri WWF România.
WWF propune modificări fundamentale ale Codului Silvic în trei mari direcții
În primul rând, organizația spune că ar trebui schimbat modul în care ne vindem lemnul din pădure pentru că realitatea este că nu știm cât lemn se taie de fapt în România. Acum el e vândut „pe picior”, direct în pădure, iar plata se face în avans, pe baza unor estimări care nu pot garanta oficial erori mai mici de 20% și care lasă loc furtului cu acte în regulă. WWF spune că plata pentru lemnul tăiat ar trebui făcută după ce acesta a fost măsurat sub formă de bușteni, lemn de foc sau tocătură, adică după ce știm cu exactitate ce cantitate vindem.
A doua problemă fundamentală a sistemului este legată de modul în care sunt păzite pădurile. Acum, doar 1% dintre transporturile de lemn sunt verificate la ieșirea din pădure. Mai mult, chiar și aceste verificări sunt făcute fără o strategie clară și transparentă, care să țină cont de zonele de risc unde ar putea avea loc exploatări ilegale.
„Să nu uităm nici de contextul în care ne aflăm și de faptul că cei care fac ilegalități și-au schimbat modul de lucru: dacă acum 10 ani tăiau fără restricții versanți întregi, iar până de curând făceau transporturi multiple cu aceleași documente, acum își încarcă camioanele cu mai mult lemn decât declară în acte, știind că se expun unor riscuri minore”, a transmis WWF.
Pentru închide această „portiță”, organizația propune introducerea amprentei grafice digitale unice și a sistemului de măsurare digital. Acestea sunt sisteme moderne care detectează imediat transporturile multiple sau supraîncărcarea camioanelor. Ele presupun o scanare a transportului de lemn ce criptează modul unic în care lemnul este așezat în camion utilizând inteligența artificială. Este similară recunoașterii faciale. Orice alt mod de așezare a lemnelor în camion, fie că e vorba de alt transport sau de o încărcare ulterioară, va putea fi ușor de semnalat în cazul verificărilor.
Cel de-al treilea element esențial care trebuie schimbat se referă la felul în care pot fi trași la răspundere cei care fac să dispară lemnul din pădurile României. Problema de bază este că acum nu se consideră infracțiune dacă faci fraudă în acte și declari că transporți mai puțin lemn decât ai de fapt în camion. Ar trebui introduse sancțiuni proporționale cu gravitatea faptelor, care să-i descurajeze pe cei ce fac să dispară lemnul din pădure.
WWF a trimis deja autorităților un document cu propuneri de modificare a Codului Silvic și a participat la toate discuțiile de la Ministerul Mediului și de la Camera Deputaților pe această temă. Mai mult, a lansat o petiție prin care propune o reformă fundamentală a sectorului silvic. „Înarmată” cu semnăturile pe care le va strânge, organizația de mediu intenționează să meargă în comisiile de specialitate din ministere și din Parlament pentru a solicita implementarea schimbărilor fundamentale care ar pune capăt tăierilor ilegale din pădurile României.
