Uniunea Europeană nu îşi va atinge obiectivele de mediu şi energie stabilite pentru 2030 „fără acțiuni urgente în următorii 10 ani”, se arată în cel mai recent raport al Agenţiei Europene de Mediu (EEA), publicat astăzi în contextul în care luni a început Summitul asupra Climei (COP25), de la Madrid.
Agenţia solicită, de asemenea, factorilor de decizie europeni să pună Europa pe drumul cel bun „pentru a evita schimbările și pagubele ireversibile”. Este necesar să se investească în sustenabilitate și să se oprească finanțarea pentru activități dăunătoare mediului, în special combustibili fosili.
Deşi politicile europene în domeniul mediului şi al climei au contribuit la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în ultimele decenii, Europa nu înregistrează suficiente progrese, iar perspectivele pentru mediu în următorul deceniu nu sunt pozitive, potrivit raportului „Mediul european – situaţia actuală şi perspective 2020”.
Acțiunile actuale ale politicii europeane constituie un pilon esențial pentru progresele viitoare ale Uniunii Europene în domeniul climei, dar necesită, de asemenea, o „implementare mai bună și o coordonare îmbunătățită”, avertizează raportul EEA.
Biodiversitatea și natura europeană rămân zonele cu cele mai „descurajant progresu” – doar două dintre cele 13 obiective politice specifice stabilite pentru 2020 în acest domeniu au şanse să fi îndeplinite, respectiv desemnarea ariilor protejate marine şi a ariilor protejate terestre. În schimb, protecţia speciilor şi habitatelor naturale, a zonelor umede, a ecosistemelor marine şi a solurilor rămâne insuficientă. De asemenea, impactul schimbărilor climatice şi al poluării atmosferice şi fonice asupra mediului şi sănătăţii umane reprezintă şi ele în continuare motive de îngrijorare.
„Mediul european se află într-un punct critic. Avem o oportunitate mică în următorul deceniu pentru a extinde măsurile de protecţie a naturii, a reduce impactul schimbărilor climatice şi a diminua radical consumul nostru de resurse naturale”, a declarat directorul EEA, Hans Bruyninckx.
Ca urmare, sistemele sociale europene de producție și consum (alimente, energie și mobilitate) trebuie transformate, întrucât utilizarea resurselor societății este în mare parte legată de activități și stiluri de viață economice, se arată în raport.
Cele mai multe soluții sunt deja identificate, dar necesită urgență, conchide raportul – care va fi prezentat în cadrul discuțiilor climatice COP25 de la Madrid și folosit pentru a încadra politica de mediu a UE.
Pentru a lupta contra ritmului alarmant de pierdere a diversităţii, a impactului crescând al schimbărilor climatice şi a consumului excesiv de resurse naturale, UE trebuie să acţioneze urgent, subliniază Agenţia Europeană de Mediu. Chiar dacă au fost făcute unele eforturi, de exemplu prin diminuarea cu 22% a emisiilor de gaze cu efect de seră între 1990 şi 2017, precum şi prin majorarea ponderii energiilor regenerabile în consumul energetic, acestea sunt insuficiente.
În plus, raportul avertizează că accelerarea schimbărilor climatice (valuri de căldură, incendiile forestiere, inundații și schimbarea modelelor în prevalența bolilor infecțioase) poate aduce riscuri ridicate, în special pentru grupurile vulnerabile.
„Riscurile asupra sănătăţii nu afectează pe toată lumea în același mod și există diferențe locale și regionale pronunțate în Europa în ceea ce privește vulnerabilitatea socială și expunerea la riscurile pentru sănătate din cauza mediului”, avertizează raportul.
Tendinţele recente evidenţiază însă o încetinire a progresului înregistrat în domenii precum reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a emisiilor industriale, a deşeurilor generate, precum şi a creşterii eficienţei energetice şi a ponderii energiei regenerabile.
„În perspectivă, rata actuală a progresului nu va fi suficientă pentru a atinge ţintele privind clima şi energia pentru 2030 şi 2050”, a arătat EEA.
Prima lege europeană a climei care va realiza tranziția către neutralitatea climatică până în 2050 va fi prezentată oficial în martie 2020, deși pachetul va fi dezvăluit de comisarul pentru acordul ecologic, Frans Timmermans, pe 11 decembrie.
