România dă, pentru prima dată, un semnal clar şi puternic în direcţia armonizării cu cele trei principii universale după care sunt administrate parcurile naţionale, respectiv non-intervenţia, susţinerea comunităţilor locale şi siguranţa că acestea nu au nimic de pierdut, consideră Gabriel Păun, preşedintele Agent Green.
ONG-ul salută decizia Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor de a începe procedurile pentru stricta protecţie a celor 13 parcuri naţionale din România şi armonizarea cu principiile IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii). Potrivit unui comunicat al organizaţiei, schimbarea anunţată urmează a începe din Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei, cel mai mare dar şi cel mai afectat de exploatări forestiere.
„Protejarea autentică a parcurilor naţionale este probabil cea mai îndelungată campanie pe care care am purtat-o şi pe care am început-o acum 16 ani. România dă pentru prima dată un semnal clar şi puternic în direcţia armonizării cu cele trei principii universale după care parcurile naţionale sunt administrate: non-intervenţia, susţinerea comunităţilor locale şi siguranţa că acestea nu au nimic de pierdut, ci din contră, de câştigat. Parcurile naţionale acoperă doar 1% din suprafaţa ţării, dar sunt cea mai preţioasă categorie de arii protejate ce adăpostesc cele mai valoroase elemente geologice şi ecosisteme funcţionale. De aici izvorăsc cele mai curate izvoare de apă. De aici ne vine cel mai pur aer. Aceste păduri atenuează impactul negativ al schimbărilor climatice şi reprezintă loc de recreere. De aici, unde natura îşi urmează cursul, putem învăţa cum pot fi îngrijite mai bine restul pădurilor din ţară unde schimbările climatice încep să facă ravagii. Sunt singurele zone din ţară unde, în teorie, nu se aud drujbe şi arme de foc„, a afirmat Gabriel Păun.
Anunţul ministerului de resort vine la două săptămâni după ce preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, a semnat decretul pentru reforma parcurilor naţionale care va intra în vigoare la 15 ianuarie.
„Sincronizate sau nu, reformele din România şi din Slovacia vin în ceasul al 12-lea şi sunt cruciale pentru salvarea biodiversitatea munţilor Carpaţi, în fond acelaşi ecosistem„, a mai spus Păun.
Parcurile Naţionale sunt ariile naturale protejate ale căror obiective sunt protecţia şi conservarea unor teritorii reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice.
IUCN (International Union for Conservation of Nature) sau Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii este o organizaţie internaţională fondată în octombrie 1948, dedicată conservării resurselor naturale, şi are sediul în Elveţia, în localitatea Gland de pe malul lacului Geneva. Uniunea reuneşte 83 de state, 108 agenţii guvernamentale, 766 organizaţii non-guvernamentale şi circa 10.000 de experţi şi oameni de ştiinţă din ţările întregii lumi.
Conform organizaţiei de mediu, în România, au fost desemnate 13 parcuri naţionale de interes naţional ce ocupă 1,33% din suprafaţa ţării şi 3,31% din suprafaţa împădurită: Călimani, Cheile Bicazului – Hăşmaş, Munţii Rodnei, Piatra Craiului, Cozia, Buila Vânturariţa, Retezat, Defileul Jiului, Domogled – Valea Cernei, Semenic – Cheile Caraşului, Nera – Beuşniţa, Ceahlău şi Munţii Măcinului.
Dintre acestea, Cozia este cel mai împădurit parc, iar Retezat cu cea mai mică suprafaţă de pădure, mai mult de jumătate fiind pajişti alpine şi zone glaciare. Pădurile din parcurile naţionale din România acoperă în total 233.892,78 hectare, echivalentul a 0,99% din suprafaţa ţării. Un singur parc naţional (Defileul Jiului) este administrat ca parc naţional prin aplicarea pe minim 75% a obiectivului principal, conform legislaţiei naţionale şi a categoriei de management IUCN.
Citește și: Care sunt obiectivele noului director general interimar al Romsilva
