Tarile din Europa de Est respecta aparent Protocolul de la Kyoto, inregistrand o scadere a emisiilor de gaze cu efect de sera, insa acest rezultat, datorat prabusirii industriilor de tip comunist, nu trebuie sa ascunda eforturi insuficiente, potrivit unor ONG-uri ecologiste, citate de AFP si Mediafax.
Romania a raportat o reducere cu 52 la suta a emisiilor fata de nivelul din 1989, Bulgaria o reducere de 50 la suta, iar Cehia – 27,5 la suta.
Protocolul de la Kyoto cere tarilor europene o scadere de 8 procente in comparatie cu nivelul din 1990, in perioada 2008-2012.
"Bulgaria este o adevarata campioana in respectarea angajamentelor sale", a declarat Gheorghi Stefanov, un expert in domeniul climatului din cadrul Fondului Mondial pentru Natura (WWF).
Dar acest succes nu se explica nici printr-o politica de reimpadurire, in contextul in care Bulgaria taie mai multa padure decat planteaza, nici printr-o eficienta energetica deosebita a cladirilor si nici prin eforturi ale industriasilor de a adopta practici mai "ecologice", potrivit lui Stefanov.
Industria bulgara consuma de patru pana la opt ori mai multe resurse naturale decat media europeana, pentru a produce aceeasi cantitate de bogatie, releva Stefanov.
La fel ca Polonia, Romania sau Cehia, si Bulgaria a beneficiat de pe urma inchiderii conglomeratelor industriale din perioada comunista, foarte poluante, la inceputul anilor ’90.
Insa de atunci progresele sunt limitate, chiar daca Polonia si Cehia au obtinut zeci de milioane de euro din vanzarea cotelor lor de carbon neutilizate, in special Spaniei si Japoniei.
In Cehia, acesti bani au mers catre reabilitarea termica a locuintelor. In Polonia, cele 80 de milioane de euro astfel obtinute vor fi utilizate pentru finantarea unor "proiecte ca dezvoltarea energiei regenerabile (eoliana) sau reimpaduriri", a anuntat o purtatoare de cuvant a Ministerului Mediului, Magda Sikorska.
Polonia si Romania au inregistrat o noua crestere a nivelului de emisii, in prima parte a anilor 2000, din cauza unei conjuncturi economice favorabile.
"Emisiile de dioxid de carbon stagneaza la un nivel deosebit de crescut in Cehia, de la prabusirea unei parti a industriei grele", a declarat Jan Rovensky, din cadrul Greenpeace, precizand ca acesta se ridica la 12,5 tone pe locuitor, "al cincilea cel mai slab rezultat in randul tarilor (membre) OCDE".
Praga se mandreste, insa, ca a redus nivelul emisiilor sale cu 4,1 la suta in 2009, in comparatie cu 2008, desi "calitatea aerului in Cehia nu este intotdeauna satisfacatoare", potrivit unui raport oficial.
Greenpeace, care ar vrea o dezvoltare mai ambitioasa a energiilor regenerabile, atribuie aceasta scadere incetinirii activitatii economice, din cauza crizei.
In Romania, unde emisiile din sectorul industrial au crescut cu 7 la suta intre 2006 si 2007, potrivit celor mai recente date disponibile, reprezentanta WWF Luminita Tanasie deplange "absenta unei strategii economice bazata pe dezvoltarea unui consum redus de carbune".
Romania a implementat insa programe de reimpadurire si a crescut in mod semnificativ cota energiilor regenerabile.
Bucurestiul spera sa obtina 2,5 miliarde de euro din vanzarea unor cote de emisii de CO2, pentru proiecte ecologice, chiar daca "nu a fost incasata inca nicio suma", potrivit Ministerului Mediului.
"Impactul modificarilor climatice nu este, insa, un adevarat subiect de discutie in Romania. Nu exista presiunea necesara din partea opiniei publice", si-a exprimat regretul Ionut Cepraga, din cadrul Greenpeace.
