Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), autoritatea care gestionează Rabla, nu a efectuat în ultimii 15 ani, de când programul este în vigoare, vreo analiză de impact a programului, numărul de mașini casate fiind singurul criteriu de succes urmărit, potrivit unei analize realizată de cercetătoarea Natalia Ciobanu, în cadrul proiectului paneuropean Member States Network derulat de Asociația 2Celsius și finanțat de European Climate Foundation.
Cu toate că nu există o corelare între beneficiile aduse mediului și primele de casare oferite pentru reînnoirea parcului auto, Ministerul Mediului, prin intermediul AFM, investește anual în acest program, fără să prezinte modul în care sunt atinse obiectivele programului: reducerea efectelor asupra mediului și sănătății provenind din poluarea aerului cu emisii de gaze de eșapament de la mașinile vechi (inclusiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră), reducerea poluării solului și a apei cauzată de scurgerile toxice de la mașinile vechi, reducerea, reciclarea și reutilizarea deșeurilor de la vehiculele scoase din funcțiune.
Care sunt problemele „ecologice” identificate ale programului Rabla
Cu excepția primelor ecologice suplimentare acordate pentru achiziționarea de mașini care emit mai puțin de 96g CO2 /km, nu există indicatori clari stabiliți sau disponibili pentru monitorizarea reducerii poluării aerului, a solului sau gradul de reciclare/reutilizare a deșeurilor provenite de la mașinile uzate monitorizarea precum și evaluarea realizării acestor obiective de mediu.
Indicatorul folosit de program – numărul de mașini vechi casate – este incompatibil cu scopul și obiectivele programului deoarece nu toate mașinile au aceleași efecte asupra mediului, astfel numărul de mașini casate nu poate indica cantitatea precisă de daune mediului evitate. Nu poate fi făcută o comparație între daunele de mediu care au fost evitate prin casarea mașinilor vechi și mașinile noi achiziționate.
Limitarea voucherelor care pot fi folosite pentru achiziționarea unei mașini noi, relativ mai scumpe, poate determina mulți deținători de vouchere originale să cumpere mașini second-hand mai ieftine, care, deși nu au mai mult de 8-10 ani, au totuși un nivel relativ ridicat de CO2 și alte rate ale emisiilor de gaze de eșapament în comparație cu mașinile noi.
Recomandările 2Celsius propuse pentru îmbunătățirea programului
Printre recomandările autoarei analizei propuse pentru îmbunătățirea programului se numără:
- Măsurarea performanței programului în ceea ce privește emisiile evitate (de exemplu, CO2, oxizi de azot sau noxe – NOx, pulberi în suspensie – PM).
- Introducerea unei limite de 95gCO2/km pentru orice vehicul achiziționat prin program, începând cu 2022, pentru a descuraja achiziționarea de modele mai poluante și pentru a alinia programul la legislația europeană care impune producătorilor să realizeze flote cu emisii medii de 95g CO2/km.
- Limitarea achiziționării de mașini vechi poluatoare, prin interzicerea înmatriculării vehiculelor cu un norma Euro între non-Euro și Euro 4 cât mai curând posibil și introducerea unor taxe suplimentare pentru vehiculele cu emisii ridicate.
- Susținerea unei piețe pentru achiziționarea second-hand a vehiculelor electrice.
Taxarea poluării și restricționarea importului de mașini second-hand vechi
Reprezentanții 2Celsiu cer Ministerului Mediului realizarea unei analize de impact, revizuirea și întărirea programului pe criterii clare de mediu, cu rezultate măsurabile pentru îmbunătățirea calității mediului și diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, conform obiectivelor de dezvoltare durabilă la care România a aderat.
În plus, sunt necesare introducerea unor măsuri adiacente, precum taxarea poluării și restricționarea importului de mașini second-hand vechi, fără de care, programul Rabla nu își poate atinge obiectivul declarat de reînnoire a parcului auto.
