Conducerea Administratiei Rezervatiei Dunarea (ARD) din Ucraina este nemultumita de modul in care se monitorizeaza efectele canalului Bistroe. Informatia a fost furnizata de directorul din cadrul ARD, Olexandr Voloshkevich, prezent joi si vineri la Tulcea cu prilejul lansarii proiectului "Cooperare transfrontiera pentru demonstrarea utilizarii si beneficii ale refacerii zonelor umede din Rezervatia Biosferei Transfrontiera Delta Dunarii – Romania/Ucraina", finantat de Uniunea Europeana prin Programul de Buna Vecinatate.
"Punctul nostru de vedere atrage atentia asupra faptului ca nu exista un mod de abordare sistematic al programului de monitorizare a efectelor canalului Bistroe. Insasi notiunea de ’monitorizare’ presupune o observare cu caracter permanent, iar intreruperile de pana acum ale acestui program finantat de Academia de Stiinte a Ucrainei releva ca nu exista o continuitate. Asta nu inseamna ca viata animalelor, a plantelor, a ecosistemului se opreste din cauza lipsei finantarii", a declarat Olexandr Voloshkevich.
El a spus ca programul de monitorizare a efectelor canalului Bistroe a demarat odata cu lucrarile de amenajare a senalului navigabil din Ucraina si a incetat atat in 2006, cand canalul s-a colmatat, cat si in vara acestui an.
"Desigur, colaboratorii nostri din Vilkovo desfasoara permanent activitati de monitorizare, dar pentru noi canalul Bistroe presupune o activitate mult mai profunda si sistematica. Deci, monitorizarea nu e necesara doar pentru a se acoperi niste cheltuieli. Intelegem ca nu pot fi blocate anumite activitati economice, dar ele trebuie sa vina in intampinarea demersurilor noastre pentru imbunatatirea ecosistemelor", a mentionat Olexandr Voloshkevich.
Directorul ARD a amintit si faptul ca pentru proiectele desfasurate in colaborare cu Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) din Romania specialistii ucraineni nu primesc finantari europene.
"Din pacate, exista probleme politice. Uniunea Europeana finanteaza programele din Romania prin PHARE, iar proiectele noastre se finanteaza prin programul Tacis, care a inceput mai tarziu cu un an decat cel de care beneficiaza ARBDD, de exemplu. Deocamdata, activitatile noastre nu au nici un suport financiar, dar suntem asigurati ca aceste aspecte se vor rezolva probabil anul viitor. Pana atunci, lucrand fara sa fim platiti, inseamna ca luam in considerare perspectivele de colaborare pe domenii de interes comun", a precizat Voloshkevich.
Potrivit acestuia, in timpul vizitei efectuate in urma cu cateva zile la canalul Bistroe, presedintele Ucrainei, Viktor Iuscenko, a pus accent pe dezvoltarea unor relatii de colaborare a specialistilor ucraineni cu cei romani.
Inca din 2001 autoritatile ucrainene si-au anuntat intentia de a reamenaja canalul Bistroe pentru navigatie, incercarile de la acea vreme nefiind puse in practica in urma protestelor unor organizatii neguvernamentale care atrageau atentia cu privire la posibilele efecte negative ale lucrarilor asupra eco-sistemelor Deltei Dunarii.
In 2004 lucrarile la canalul Bistroe s-au concretizat, in ciuda criticilor vehemente din partea autoritatilor romane, a Comisiei Europene si a organizatiilor neguvernamentale, partea romana sustinand ca acest canal poate avea efecte devastatoare asupra Deltei.
In mai 2007 cotidianul "Kyiv Post’ din Ucraina atragea atentia asupra faptului ca autoritatile din Kiev ar trebui sa acorde o atentie deosebita implicatiilor asupra consecintelor canalului Bistroe asupra mediului, in scopul diminuarii riscurilor in zona.
Autoritatile ucrainene si-au propus ca adancimea canalului Bistroe sa fie de circa 8,5 metri fata de 7 metri cat au in prezent canalele Sulina si Dunarea-Marea Neagra din Romania. Directorul ARD, Olexandr Voloshkevich, a participat joi si vineri la Tulcea la lansarea unui proiect privind renaturarea unor zone umede din Delta Dunarii.
Delta Dunarii, cea de-a treia zona din lume ca biodiversitate, are o suprafata totala de 4.178 de kilometri patrati, 18% din aceasta suprafata fiind pe teritoriul Ucrainei, iar restul in Romania.
