Prin Programul Operational pentru Pescuit, romanii au de cheltuit 307 milioane de euro pentru acvacultura. Fermierii romani pot sa ceara bani de la Comisia Europeana pentru schimbarea metodelor de pescuit cu unele prietenoase cu mediul.
Potrivit unui comunicat de la Bruxelles, in perioada 2008-2013, Romania va primi aproximativ 307 milioane de euro prin Programul Operational pentru Pescuit. Banii sunt destinati adoptarii unor tehnologii noi de pescuit, crescatoriilor si procesarii pestelui.
Reprezentantii Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, desemnata sa se ocupe de fondurile primite, spun ca, pentru accesarea fondurilor, fermierii privati vor avea la dispozitie ghiduri speciale si formulare. "Nu am stabilit inca limitele minime si maxime ale fondurilor cerute pentru un singur proiect. Vor avea prioritate proiectele care pun accent pe folosirea de tehnologii care nu polueaza apele", a spus Amalia Cristescu, consilier superior de la Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.
Pescuitul, urmarit prin satelit
Presedintele patronatului Rompescaria, Niculae Dimulescu, arata ca prin acest program Romania trebuie sa schimbe acvacultura intensiva, care de obicei e ostila fata de mediu, cu una extensiva, care sa foloseasca metode care sa nu dauneze mediului. "Navigatia ar trebui controlata prin satelit, astfel incat pescuitul sa poata fi monitorizat. Evacuarea apelor de decantare din bazinele piscicole ar trebui sa nu mai fie facuta in apele curgatoare", a declarat Nicolae Dimulescu, presedintele Patronatului Rompescaria.
In plus, potrivit cerintelor din program, fermierii romani ar trebui sa domesticeasca speciile salbatice si sa incadreze cresterea sturionilor, a crustaceilor acvatici si a calcanului.
ONG-urile urmaresc programul
Organizatiile neguvernamentale de mediu considera aceasta masura a Comisiei Europene bin-venita. "Gasesc ca Programul Operational pentru Pescuit aprobat de Comisia Europeana ar putea sa restabileasca anumite standarde, care s-au pierdut dupa 1990 la noi. Inainte existau acele echipe de pescari sau brigazi, cum li se mai spunea; existau cherhanalele acelea pe mal, care foloseau gheata pentru pastrarea pestelui, unde se faceau des controale", a spus Nicolae Munteanu, presedintele Mare Nostrum.
Acesta adauga ca activitatea piscicola era mai transparenta inainte de 1989. "Acum, legislatia e asa cum e, pescuieste mai toata lumea, nu exista un cadru organizat si de aceea e greu de gestionat si monitorizat. E important sa imbunatatim si conditiile de igiena pentru produsele pescaresti", a mai spus Munteanu.
"Cat despre productia de peste de calitate superioara, pe care o mai prevede programul, cred ca se refera la aducerea unor specii precum calcanul, sturionul, chiar si rechinul sau stavridele, care au fugit de la noi din cauza poluarii. Pentru asta ar trebui reduse vasele poluante si sa existe un control sustinut si in sensul asta. Si formele asociative din bransa ar trebui sa se faca pe criterii precise, nu cum se intampla ca oricine isi poate face un SRL", a adaugat presedintele Mare Nostrum.
Programul pentru peste are cinci arii de interes
Programul operational pentru pescuit al Romaniei este structurat pe cinci axe: adaptarea flotei de pescuit comunitare (13,3 milioane de euro), acvacultura, pescuit in ape interioare, prelucrarea si comercializarea produselor din pescuit, cu un buget de 140 milioane de euro. O alta axa e pentru masuri de interes colectiv, pentru care sunt alocati 40 milioane de euro. Dezvoltarii durabile a zonelor pescaresti i s-a alocat o suma de 100 milioane de euro. Ultima axa e pentru asistenta tehnica" si are un buget de 14,3 milioane de euro.
Pentru mai multe informatii vizitati Adevarul
