Principalul punct de atractie din Muntii Raraului il constituie ansamblul de stanci „Pietrele Doamnei”
Cea mai mare rezervatie de turba naturala din Romania se afla pe plaiurile bucovinene, in comuna Poiana Stampei, judetul Suceava.
Tinovul Poiana Stampei este o mlastina saraca in substante minerale si nutritive si a fost declarat monument la naturii in anul 1955.
Flora este saraca si se hraneste mai mult din apa ploilor. Din cauza muschilor care cresc din abundenta, solul si apa au devenit deosebit de acide si sunt colorate in nuante gradate de cafeniu-inchis.
Fauna este deosebit de interesanta, deoarece, in afara ursilor, lupilor si jderilor, in Bucovina isi mai gasesc refugiul specii de animale intalnite doar pe taramuri indepartate, cum ar fi Groenlanda sau Extremul Orient.
Masivele muntoase Rarau si Giumalau, apropiate intre ele, se afla la nord de valea Bistritei, iar muntele Giumalau are ca principala atractie o cupola golasa care ofera cea mai grandioasa priveliste din Carpatii Orientali.
Despre masivele muntoase Rarau si Giumalau, Geo Bogza spunea ca reprezinta „dimensiunea fundamentala a lumii, latura cosmica a vietii si a istoriei".
Bucovina este, in intregime, un adevarat monument al naturii. Culmile greoaie ale muntilor, rocile, dintre cele mai diversificate, scoase la lumina de curgerea neintrerupta a apelor, padurile de rasinoase si de fag si fanetele smaltuite cu flori rare alcatuiesc un veritabil muzeu geologic natural.
„Tara de fagi" sau Bucovina ascunde codri seculari, rezervatii naturale, specii rare de plante si animale. Despre masivele muntoase Rarau si Giumalau, apropiate intre ele, care se afla la nord de valea Bistritei, Geo Bogza spunea ca reprezinta „dimensiunea fundamentala a lumii, latura cosmica a vietii si a istoriei".
Muntii Giumalau, care domina imprejurimile prin cei 1.857 metri altitudine, sunt formati din roci ce se desfac usor in foi sau in placi subtiri. Giumalaul are ca principala atractie o cupola golasa care ofera cea mai grandioasa priveliste din Carpatii Orientali. La poalele de sud ale acestor munti, raul Bistrita a sapat Cheile Zugrenilor, care se afla in judetul Suceava, presarate cu repezisuri, vartejuri sau bulboane.
„Pietrele Doamnei", turnuri gotice
Padurea Seculara Giumalau, care se afla pe teritoriul comunei Pojorata, a fost declarata rezervatie naturala in 1941 si se afla la 1.680 metri altitudine, avand pante abrupte ce serpuiesc printre molizi, scorusi si paltini de munte. Rasul, cocosul de munte sau corbul, declarat monument al naturii, se avanta pe cel mai inalt masiv al Bucovinei, Giumalaul, unde temperaturile medii anuale inregistrate ajung doar la doua grade Celsius.
Floare-de-colt si tufe de barcoci
Muntii Raraului au o altitudine maxima de 1.650 metri si fac parte, la randul lor, din categoria muntilor mijlocii. Principalul punct de atractie il constituie ansamblul de stanci „Pietrele Doamnei" care tasnesc, parca, albe si zvelte spre nori. Formate din calcare alpine, asemanatoare unor turnuri gotice, dezvaluie un peisaj salbatic si, totodata, bizar, care a dat nastere unor numeroase legende. Ninsorile sunt abundente, iar in anul 1910 cronicile vremii spuneau ca zapada stralucea in toiul verii.
Pe culmile calcaroase ale „Pietrelor Doamnei" creste floarea-de-colt, monument al naturii, iar in locurile insorite, alaturi de jneapan, cresc tufe de barcoci, specie de arbust cu flori si fructe rosii. Ursii, cerbii carpatini, mistretii si rasii sunt vazuti adeseori prin padurile de molid, mesteceni ori salcii.
In timpul stapanirii austriece se asaza in acest teritoriu, denumit de catre cuceritori Bucovina, colonistii din toate colturile imperiului. Din Galitia vin rutenii, hutulii si evreii si o parte din Transilvania, secuii si armonii. Al Doilea Razboi Mondial duce la ruperea in doua a Bucovinei.
Cheile „Moara Dracului"
Cea mai mare rezervatie de turba naturala din Romania se afla pe teritoriul comunei Poiana Stampei, judetul Suceava. Tinovul Poiana Stampei, o mlastina saraca in substante minerale si nutritive, a fost declarat monument al naturii in 1955. Se afla la 880 de metri altitudine si este strabatut de un pod de lemn care permite accesul vizitatorilor pe orice fel de vreme.
Flora este saraca si silita sa traiasca mai mult din apa ploilor, iar, din cauza muschilor care cresc din abundenta, solul si apa au devenit deosebit de acide si sunt colorate in nuante gradate de cafeniu-inchis. Fauna prezenta in aceasta rezervatie este deosebit de interesanta, deoarece, in afara ursilor, lupilor si a jderilor, aici isi mai gasesc refugiul specii de animale intalnite doar pe taramuri indepartate, cum ar fi Groenlanda sau Extremul Orient.
Cheile „Moara Dracului" se afla pe cursul superior al paraului Valea Caselor, unul dintre afluentii raului Moldova, si constituie o rezervatie geologica. Paraul a taiat in doua stancile si, astfel, s-au creat crestele Adam si Eva de la Pojorata, judetul Suceava. Desi stancile au dimensiuni mici, rezervatia ocupa o suprafata de zece hectare. Cheile se desfasoara pe o lungime si o latime medie de patru-cinci metri, cu pereti abrupti si sunt amplasate intr-o regiune impadurita.
Pe o suprafata de 44 de hectare, in partea superioara a Codrului Secular Slatioara, la 1.492 metri altitudine se afla Rezervatia Floristica Todirescu.
Este dominata de formatiunile stancoase Todirescu, de unde pot fi admirate culmile Calimanilor si „dantela" calcaroasa a „Pietrelor Doamnei".
Aici cresc molidul, bradul, ulmul, paltinul, care, in Muntii Calimani, urca pana la 1.800 metri altitudine.
Rezervatia „Fanetele montane", aflata pe plaiul Todirescu, face legatura cu codrul Slatioara si cabana Rarau si a fost propusa ca zona de protectie a Codrului Secular de la Slatioara in anul 1933.Cuprinde pajisti montane si fanete aflate la o inaltime cuprinsa intre 1.200 si 1.492 de metri.
Paduri seculare, devastate de braconieri
Trofeele vanatoresti din Bucovina au castigat medalii de aur la expozitii internationale. Ursul brun, emblema padurilor noastre, capriorul si mistretul se ascund in paduri virgine, iar parcurile nationale Rodna si Calimani adapostesc specii unice de plante si animale, peisaje deosebit de frumoase. Desi este cunoscuta ca o „tara a fagului", Bucovina are si paduri de pini si molizi.
Din pacate, aceste paduri au fost devastate de multe ori prin taieri ilegale, iar braconierii inarmati cu pusti cu luneta au distrus fauna Bucovinei.
Mii de drujbe au intrat in padurile seculare, iar arborii au fost culcati la pamant si, apoi, incarcati in remorci, au luat drumuri de multe oi nestiute. In urma lor, au ramas munti de rumegus! Apele „Tarii de fagi" sunt poluate, iar din lipsa gropilor ecologice, in satele de munte deseurile sunt aruncate in padure.
Obcinele Bucovinei
Culmi muntoase prelungi si impadurite cu molizi si fagi, poieni, acestea sunt Obcinele Bucovinei. Zona de amestec de molid, brad si fag corespunde partii centrale a obcinelor. Pajistile reprezinta 22% din suprafata si au luat nastere prin defrisari, iar poienile cele mai extinse se gasesc de-a lungul culoarelor depresionare – Moldova -Sadova, Moldovita, Humor.
Principala caracteristica a obcinelor o formeaza alternarea culmilor prelungi, iar caile de acces sunt numeroase.
Codrul Slatioara
Situat pe versantul estic al masivului Rarau, la o altitudine cuprinsa intre 793 si 1.353 metri, Codrul Secular Slatioara se intinde pe trei creste paralele, separate intre ele prin vai adanci.
Institutul de Proiectari Silvice din Bucuresti face, in anul 1950, prima amenajare silvica de dupa razboi si-i acorda codrului secular statutul de monument al naturii.
Papucul doamnei, alga rosie de apa dulce de pe pietrele umede din vai, vulturica de stanca fac parte dintre plantele rare care se gasesc aici si sunt declarate monumente ale naturii.
Beneficiind de conditiile de apa si adapost din rezervatie, fauna este reprezentata prin numeroase specii de animale, printre care se numara rasul, declarat monument al naturii, sau cocosul de munte.
