Salbatic si modern in acelasi timp, satul renumit pentru fantana tamaduitoare de la Manastirea Brancoveanu se pregateste sa intre in circuitul turistic national prin construirea unei partii de schi.
Intre Brasov si Sibiu, la cativa kilometri de Fagaras, se afla comuna Sambata de Sus. Aici, la poalele Carpatilor Meridionali, vin anual mii de turisti amatori de natura, liniste si aer curat.
Localnicii sunt sanatosi „pentru ca beau lapte de bivolita si mananca ce-si cresc in curte”. Ei cultiva plantele si cresc animalele ca intotdeauna, adica in conditii ecologice. Nu folosesc erbicide sau insecticide, dar isi ingrasa pamanturile cu gunoi de grajd.
Schimbarile climatice au ajuns insa si in acest colt de rai: vara este din ce in ce mai cald, iar iarna ninge tot mai putin si zapada nu mai rezista asa cum se intampla odinioara.
„Cand omul vine la noi, se duce mai intai la Man astirea Brancoveanu si la fantana ei tamaduitoare. Urca apoi pe poteca pana la Cabana Sambata, la cota 1.400, dupa care merge la Lacul Urlea, despre care se spune ca nu are fund. Cine vine la noi se indragosteste pe loc de Sambata”, spune Ioan Croitoru, primarul comunei de la poalele muntilor Fagaras.
Anual, localitatea este vizitata de mii de turisti. Unii vin doar ca sa urce la pas Meridionalii, pe poteca ce duce spre Varful Moldoveanu, cel mai inalt varf din Romania, prin padurea seculara de foioase si de conifere. Altii vor doar sa se odihneasca si sa manance pastrav. Toti insa pleaca incantati.
Padurea virgina a Sambetei
Comuna are in proprietate peste 1.200 de hectare de padure, unde inca te poti intalni cu ursul sau poti da peste trofeele pierdute ale cerbilor carpatini, in drumul lor spre paraiase. „Mestecenii, arinii, carpenii, fagii, brazii si molizii – acestea sunt bogatia noastra”, spunea padurarul Liviu Nistor. Padurile din Sambata adapostesc monumente ale naturii, precum floarea-de-colt, capra neagra si cocosul de munte.
Ele sunt ocrotite de lege inca dinainte de 1940. Din loc in loc, pe versanti, se vad palcuri intregi de jnepeni si ienuperi. De asemenea, se gasesc peste tot fructe de padure. „Avem afine din belsug. De aceea, la noi se face afinata si gem de afine ca nicaieri in alta parte”, se lauda primarul. Ba mai mult, vara, cand iedera este inflorita, golul alpin devine rosu.
Mai mult decat atat, padurea Sambetei este plina de animale salbatice, printre care ursi, cerbi, caprioare, lupi, vulpi, rasi si jderi. „Prin alte locuri, vanatul mic si mare a cam disparut. La noi inca mai exista si de aceea trebuie sa avem grija de el”, mai spune Liviu Nistor.
Laptele de bivolita, izvor de sanatate
Coborand in sat, din loc in loc, in fata portilor inalte ale caselor ingrijite sunt „expusi” cate doi, trei cartofi – albi si rosii. Sunt de vanzare. In Sambata, toata lumea cultiva „picioici”. E mancarea de baza. „Noi nu avem timp pentru ca sambetenii sunt ocupati, dar oltenii, muntenii, moldovenii vin aici in fiecare an ca sa le dam cartofii pe porumb. La noi, pamantul e arid, conditiile sunt vitrege si cu toate acestea ne descurcam. Daca ar avea sambetenii pamantul din Baragan, vai ce bogati ar fi!”, spunea Ioan Croitoru.
„La Sambata nu se folosesc erbicide sau insecticide si toata lumea ingrasa pamantul cu gunoi de grajd. Pomii nu se stropesc cu chimicale. De aceea, merele sunt viermanoase si bune”, explica primarul. Oamenii din Sambata isi cresc animalele si pasarile in conditii ecologice.
In urma cu vreo 20 de ani, in zona, aici, se cresteau bubaline. „Daca vedeai o vaca in sat, te minunai. Toata lumea avea bivoli”, isi aminteste primarul. Acum, nu au mai ramas decat cateva familii care mai cresc aceste cornute. Un litru de lapte de bivolita costa in jur de 3 lei. „Dar nu se poate compara cu cel de vaca. Laptele de bivolita este mai gras si mai sanatos”, explica o localnica.
Satul are supermarket!
Localitatea are 1.600 de locuitori, unii dintre ei fiind plecati, ce-i drept, la munca in strainatate. Totusi, la Sambata de Sus, discrepanta dintre sat si oras tinde sa se estompeze putin cate putin. „Avem in sat un supermarket care concureaza cu unul de la Bucuresti”, spune Ioan Croitoru. La acest magazin sunt angajati numai localnici. In plus, tot aici exista o fabrica moderna de procesare a laptelui, unde se face bine-cunoscuta branza Gouda. Peste 20 de sateni lucreaza in aceasta intreprindere care functioneaza deja de un an.
Proiecte ecologice si turistice
In Sambata de Sus urmeaza sa fie implementate mai multe proiecte ecologice si turistice. Sase microhidrocentrale vor fi montate pe Valea Sambetei, iar, in curand, satenii isi vor duce gunoiul la o groapa ecologica, care se construieste langa Fagaras. Aceasta din urma va trebui data in functiune, potrivit legii, pana in 2009.
In plus, este in lucru si un drum forestier pana la cota 1.400, iar in golul alpin va fi creata o partie de schi. Pe de alta parte, Castelul Brancovenesc, localizat in comuna, aflat acum in paragina, va fi consolidat pentru a intra in circuitul turistic. Trebuie spus ca Sambata a fost mult timp proprietatea familiei Brancoveanu. Primul castel a fost construit de Constantin Brancoveanu, domnul Tarii Romanesti. In timp, castelul s-a degradat si a fost demolat. Insa, Grigore Brancoveanu, nepotul domnitorului, a construit un nou castel care si el, la randul lui, se afla intr-o stare deplorabila.
Istoria Manastirii Sambata
Manastirea Brancoveanu, din Sambata de Sus, este anual vizitata de mii de turisti romani si straini. Istoria renumitului locas monahal incepe in secolul al XVII-lea, atunci cand Constantin Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti, a ridicat pe Valea Sambetei o manastire in piatra, langa o biserica de lemn ce fusese anterior ridicata de boierul Preda Brancoveanu.
Istoria spune ca brancovenii au ales acest loc pentru ca izvorul, caruia astazi i se spune Izvorul Tamaduirii, avea puteri vindecatoare. Hramul bisericii are loc in fiecare an de Sfanta Maria, la 15 august. Atunci, mii de credinciosi din toata tara vin la slujba care se tine la altarul ridicat la marginea padurii.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
