50 milioane de persoane din lumea intreaga vor fi nevoite sa-si schimbe domiciliul pana in 2010 din cauza schimbarilor climatice si a degradarii solurilor. In cateva zeci de ani, numarul sinistratilor va atinge aproximativ un miliard.
Locuitorii din Bangladesh plutesc deja pe ape
In mod direct amenintata de cresterea nivelului oceanului planetar, Olanda isi intareste de mai multi ani sistemul de diguri. "Intr-o tara bogata este posibil sa se construiasca diguri pe cativa zeci de kilometri costieri. Dar este absolut imposibil sa protejezi mii de kilometri de litoral in Indonezia sau in Bangladesh", tragea concluzia Martin Beniston, climatolog la Universitatea din Fribourg.
Pe langa acestea, Lacul Tchad, cel de-al patrulea rezervor de apa dulce din Africa, a pierdut 90 la suta din suprafata sa in numai 40 de ani. Altadata fertila si populata, aceasta regiune frontaliera este acum sinistrata. Pescarii practica acum agricultura, uneori foarte departe de satele de origine. De asemenea, topirea accelerata a ghetii de pe Himalaya prezinta multiple pericole pentru nepalezi. Astfel, in cel mult zece ani, barajele naturale alcatuite din mai mult de 20 de lacuri glaciare s-ar putea rupe si ar putea inunda numeroase vai locuite.
Conditiile climatice din Bangladesh pun deja in pericol viata a 14 milioane de locuitori ai zonei respective. O treime din pamanturile Bangladesh-ului sunt sau vor fi inundate de mari. Locuitorii acestei tari urmeaza sa emigreze in zonele vecine, inrautatind situatia grava din India sau Nepal. Si Delta Nilului e pe cale de a impartasi aceeasi soarta. Egiptenii vor ramane fara campiile lor roditoare, dar se vor muta in Sahara, care, parca pentru a compensa, va deveni din nou un teren fertil.
Numai uraganul Katrina a obligat peste 370.000 de persoane sa se mute in alte regiuni ale tarii, iar in insulele din Oceanul Pacific, milioane de indigeni isi vor pierde casele si terenurile din cauza dereglarilor climei. Pana in anul 2050, numarul refugiatilor climatici se va ridica la un miliard, conform unui studiu publicat de Natiunile Unite. De asemenea, un document intitulat "Mareea umana: o veritabila criza de migratie" propune ca tarile dezvoltate, principalele responsabile pentru incalzirea globala, sa ofere ajutor populatiilor sinistrate, pentru a evita un conflict planetar.
Natiunile Unite au definit refugiatii climatici ca fiind "persoanele fortate sa-si paraseasca locurile natale, temporar sau permanent, din cauza unei degradari – naturale sau ca urmare a actiunii umane – a mediului, care a provocat mari dezechilibre calitatii vietii persoanelor respective". Cresterea nivelului marilor, desertificarile, canicula sau inundatiile ii vor obliga pe multi oameni sa-si paraseasca spatiile de origine pentru ca acestea vor deveni de nelocuit.
ONU trage un semnal de alarma
"Cifra de 50 de milioane este absolut justificata. Populatii intregi vor fi nevoite sa fuga prin alte parti din cauza conditiilor de mediu dezastruoase care ar putea creste exponential in cursul anilor viitori, atata vreme cat planeta va suferi in continuare efectele schimbarilor climatice", a declarat intr-un comunicat Janos Bogardi, directorul Institutului Universitar al Natiunilor Unite pentru Mediu si Securitate Umana.
Conform cifrelor indicate de ONU, 20 milioane de persoane s-au deplasat deja in alte parti din cauza alunecarilor de teren masive sau a poluarii panzei freatice. Printre zonele geografice cu risc ridicat, studiul Natiunilor Unite indica avansarea desertului Gobi spre China, cu mai mult de 10.000 km patrati pe an, eroziunea accelerata a solurilor cultivabile din Turcia, salinizarea a jumatate din pamanturile arabile irigate din
Egipt si cresterea nivelului apelor oceanului planetar.
Justitia climatica apara sinistratii
Anticipand viitoarele deplasari ale populatiei, ONU pledeaza pentru o recunoastere juridica a acestui nou tip de refugiati, ignorati la ora actuala de conventiile internationale. In acest sens, programul "Climate justice" reuneste 70 de ONG-uri, printre care Prietenii Pamantului, Greenpeace, WWF etc.
In Nigeria, programul "Climate justice" a intervenit in comunitatile locale "unde modul de viata al oamenilor este pe punctul de a fi distrus din cauza poluarii produse de societatile petroliere", dupa cum spunea un reprezentant al programului.
Acelasi demers a fost intreprins si in Nepal, in cadrul comunitatii din Himalaya amenintata de gheata de pe munte, a carei rapiditate de topire este fara precedent. Militantul ecologist Simon Fiu Mataese Elisara aprecia ca toate tarile din Pacific au dreptul sa existe ca natiune suverana pe teritoriile traditionale. Acest drept este inclus in articolul 15 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care mentioneaza ca fiecare persoana are dreptul la o nationalitate.
Ce se va intampla cu dreptul la suveranitate al refugiatilor climatici, odata ce si-au parasit pamanturile stravechi? Practica clasica consta in "incorporarea" acestora in nationalitatea tarii care ii primeste si unde ei vor ramane permanent. Cu siguranta vor fi necesare adaptari ale anumitor dispozitii de drept national si international pentru tratarea acestei probleme specifice.
Unii polueaza, altii sufera
Dezbaterea creeaza dispute printre asociatiile ecologiste. Un american emite de cinci ori mai mult dioxid de carbon decat un mexican si de 20 de ori mai mult decat un indian. Concluzia: ultimul lucru pe care mediul si
l-ar putea dori ar fi o crestere a populatiei americane.
Acesta este argumentul limitat, dar tulburator in acelasi timp, al uneia dintre cele mai importante asociatii americane de aparare a mediului, Sierra Club. La inceputul lunii mai, membrii clubului s-au reunit pentru a sustine reducerea imigrantilor in Statele Unite, al caror numar ajunge la 700.000 de persoane pe an. "Demografia americana, prin marimea si prin nivelul sau de crestere, pune mediul mondial la mare incercare", insista Dick Schneider, un californian, membru al Sierra Club.
Dupa parerea acestuia, solutia consta in reducerea drastica a emisiilor poluante din tarilor bogate. Altii insa spun ca, dimpotriva, frenezia consumului trebuie sa faca tarile bogate mai deschise fata de imigranti. Intr-o scrisoare recenta adresata revistei "Nature", Sujatha Byravan si Chella Rajan pledau in favoarea unei noi versiuni a principiului "poluatorul plateste": tarile responsabile ar trebui sa primeasca exilatii direct proportional cu nivelul lor de poluare.
Daca aceasta propunere va intra in vigoare, atunci Statele Unite, al caror consum energetic a stat la originea a peste 30 la suta din emisiile mondiale de carbon in cursul secolului precedent, ar trebui sa primeasca "in grija" 30 la suta din exilati.
Fiecare propunere are lacunele ei. Astfel, una dintre principalele critici aduse partizanilor reducerii imigrarii pe motive ecologice este ca o astfel de initiativa nu incita in niciun fel tarile dezvoltate in a-si asuma responsabilitatea pentru prejudiciile cauzate.
De asemenea, ecologistul Tim Andrew Simms, de la Noua Fundatie Economica din Londra, este de acord cu propunerea de primire a refugiatilor proportional cu noxele emise, dar el este de parere ca acest fapt s-ar complica mult daca refugiatii climatici vor refuza sa se deplaseze catre tarile dezvoltate.
"Daca jumatate din populatia din Bangladesh trebuie sa se deplaseze, atunci va pleca in India, cu siguranta, si nicidecum in Occident", declara Neil Adger, un climatolog britanic. Populatiile amenintate cu inundatiile din Bangladesh sunt deja pe punctul de a emigra spre India. In plus, Noua Zeelanda si Australia sunt destinatiile cele mai probabile ale locuitorilor din insulele Pacificului.
Inuitii parasesc Alaska
Incalzirea planetara a topit aproape in intregime un oras eschimos din Alaska. Oraselul Shishmaref, situat pe un ostrov in apropiere de Alaska, se scufunda in mare din ce in ce mai mult in fiecare an, locuitorii sai fiind astfel obligati sa se mute prin alte parti, chiar cu riscul de a-si pierde identitatea.
Cu o latime de aproximativ 600 de m si cu o lungime de cinci km, insula este situata pe un permafrost (strat de sol care, in conditii climatice normale, nu se dezgheata nici in timpul verii). "In Alaska se inregistreaza o importanta incalzire de cel putin 30 de ani.
Temperaturile atmosferice cresc, iar permafrostul devine tot mai vulnerabil la inundatiile cauzate de topirea banchizei si a ghetarilor. Toate acestea au dus la cresterea nivelului apelor si la producerea unor furtuni foarte violente", explica Vladimir Romanovsky, profesor de geofizica la Universitatea din Alaska. Permafrostul acopera aproximativ 90 la suta din Alaska.
"In fiecare an, noi traim cu teama ca viitoarea furtuna sa nu fie cea care ne va lua pe toti", povesteste Luci Eningowuk, un localnic inuit. Valurile "au distrus numeroase depozite, vapoare, dar si rezervele alimentare conservate in permafrost", adauga aceasta.
O casa s-a scufundat pur si simplu si mai multe persoane au fost nevoite sa se deplaseze in locuri mai sigure, inspre interiorul insulei. Toti cei 600 de locuitori ai orasului vor fi nevoiti sa se mute. Orasul a votat in iulie 2002 mutarea colectiva pe continent.
"In aproximativ cinci ani va trebui cu adevarat sa plecam de aici. Mutarea comunitatii noastre intr-o regiune care se afla atat de departe de teritoriul nostru natal va avea un impact catastrofic asupra modului nostru de viata si a identitatii noastre. Noi locuim pe aceasta insula de peste 4.000 de ani, suntem oameni ai marilor, marea este principala noastra sursa de hrana," sublinia Tony Weyiouanna, un alt inuit.
Statele insulare din Pacific sunt tot mai afectate
Aproximativ sapte milioane de locuitori din 22 de micro-state insulare din Pacific impartasesc aceeasi problema grava: incalzirea globala si cresterea nivelului marilor le ameninta modul secular de viata. Efectele tulburarilor climatice se resimt in termeni de securitate alimentara. In plus, accesul la apa potabila este din ce in ce mai dificil.
Toate insulele Pacificului au fost deja devastate de o crestere a numarului si a puterii ciclonilor din ultimii ani, printre care ciclonul Heta din ianuarie 2004, care a distrus aproape toata infrastructura din Niue, o insula apropiata de Noua Guinee. Consecintele schimbarilor climatice nu sunt numai ecologice, ci si sociale, culturale si economice.
De asemenea, Tuvalu, una dintre tarile cele mai mici din lume – un arhipelag constituit din noua insule masurand 26 km² fiecare – este amenintata cu disparitia din cauza cresterii nivelului apelor, iar populatia sa, alcatuita din 11.600 de locuitori, cauta deja sa se stabileasca prin alte parti.
Tara a obtinut recunoasterea mondiala ca fiind una dintre cele mai vulnerabile natiuni de pe planeta la schimbarile climatice. Tuvalu a negociat deja pentru toti locuitorii sai drepturi de imigrare spre Noua Zeelanda. Exista totusi foarte multi locuitori, indeosebi cei in varsta, care nu vor, pur si simplu, sa plece de acolo. Noua Zeelanda, una dintre putinele tari pregatite pentru afluxul de imigranti, a acceptat sa primeasca sinistratii tuvalezi, incepand cu un numar limitat in fiecare an.
In momentul de fata, unii chiar au fost nevoiti sa plece. Acum ei traiesc in Auckland, singuri si parasiti, fara suportul comunitatii sau al culturii lor. Tuvalezii nu sunt obisnuiti cu centrele urbane, ei ducandu-si viata, de sute de ani, in mijlocul naturii.
Pierderea teritoriului va insemna de fapt si pierderea identitatii lor.
Oficialii Natiunilor Unite privesc deja Tuvalu ca pe un exemplu al modului in care schimbarile climatice pot face ca o tara sa dispara pur si simplu de pe harta lumii. Pentru ca in dreptul international nu exista nicio definitie a unei tari fara teritoriu, unii profesori in drept au ajuns la concluzia ca, in absenta unui teritoriu fizic, toti tuvalezii devin apatrizi. Este cu atat mai revoltator cu cat acesti insulari contribuie cel mai putin la producerea incalzirii globale.
Katrina a creat mii de sinistrati
Dupa cifrele indicate de Natiunile Unite, 40 la suta din populatia mondiala traieste la aproximativ 60 de kilometri de malurile marii. Impactul uraganului Katrina, care, in august 2005, a ravasit, New Orleans, regiune a Statelor Unite de mari dimensiuni, a scos la iveala vulnerabilitatea populatiilor costiere in fata riscurilor climatice. Katrina a omorat 1.800 de oameni si a cauzat pagube de peste 80 miliarde de dolari. Dupa producerea uraganului, 370.000 de persoane au parasit acele locuri.
Doua treimi din evacuati nu au mai revenit in orasele de origine. Cel putin 100.000 dintre ei au fost cazati in case si apartamente din Houston. Partile costiere din Louisiana si Mississippi au pierdut, de asemenea, rezidenti. "Noi estimam ca cel putin 250.000 dintre ei si-au stabilit domiciliile prin alte parti si nu se vor mai intoarce aici niciodata. Acesti evacuati au devenit acum refugiati climatici", a spus Lester Brown, geofizician american.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
