Cercetatorii francezi au initiat un proiect denumit "Eclipsa", care are ca scop nici mai mult, nici mai putin decat o intoarcere in timp din punct de vedere stiintific, pentru a face ordine in istoria fenomenelor care au condus la modificarile climei.
Savantii vor sa descopere noi indicii legate de diversele scenarii care analizeaza schimbarile climaterice si propun o incursiune in timp pentru a afla daca cum a contribuit omenirea la incalzirea globala.
Condus de Institutul National de Stiinte ale Universului, programul "Eclipsa" reuneste paleontologi, geologi, istorici si antropologi si isi propune sa strabata istoria Pamantului de la inceputuri si pana in zilele noastre, pret de 750 milioane de ani.
Studiul a pus in evidenta faptul ca defrisarile se afla la originea primului impact negativ al omului asupra climei. Cercetatori de formatii diferite au ajuns la concluzia ca prima despadurire masiva, care a avut loc in jurul anului 500 i. Hr., a provocat imediat racirea solului.
Acelasi lucru s-a intamplat si in Evul Mediu, cand padurile au fost distruse pe suprafete de teren impresionant de mari, iar disparitia acestora a declansat o prima „miniera glaciara", au mai spus cerecetatorii francezi.
Incalzirea globala a mai fost
Efectul de sera, fenomen des incriminat in procesul incalzirii globale, are printre cauze si concentratia mare de metan. Acest gaz, care are un puternic efect de sera, se afla pe lista principalelor cauze care au dus si duc si in prezent la cresterea vertiginoasa a temperaturilor pe glob.
Prima crestere importanta a metanului in atmosfera s-a inregistrat cu 55.000 de ani in urma, iar cea de a doua a avut loc acum 38.000 sau 40.000 de ani. Cele doua varfuri inregistrate de cresterea metanului in atmosfera de-a lungul istoriei Pamantului corespund cu cele doua perioade de incalzire neasteptata din ultima glaciatiune.
Aceste descoperiri demonstreaza, inca o data, efectul nociv al metanului asupra mediului, cat si faptul ca acest gaz este unul dintre factorii esentiali care contribuie la incalzirea globala.
Ruperea continentelor a provocat racirea climei
Savantii francezi care au initiat studiul "Eclipsa" au ajuns si la concluzia ca, in urma cu 250 milioane de ani, un supracontinent care cuprindea Australia si America de Sud, denumit Pangeea, s-a desfacut in bucati. Acest fenomen a dus la cresterea precipitatiilor si a marit masa rocilor continentale care au inceput sa se dizolve.
Prin urmare, concentratia dioxidului de carbon din aer a scazut provocand racirea climei si cresterea umiditatii in aer. Pe intreaga planeta s-a inregistrat astfel o scadere a temperaturilor cu cel putin 4,5 grade.
Membrii proiectului "Eclipsa" au mai stabilit si faptul ca primele plante au aparut pe Terra in urma cu 510 milioane de ani, desi alte studii de specialitate sustin ca existenta florei nu ar fi fost posibila, din cauza structurii atmosferei, decat in urma cu 420 milioane de ani.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
