Productia interna de peste a scazut dramatic in ultimii ani. Consumul se bazeaza in mod covarsitor pe importuri.Productia interna de peste acopera circa 15% din consum. Restul este suplinit din importuri.
Cea mai mare parte din productia interna de peste se obtine din acvacultura
Considerat „mancarea saracului“ inainte de Revolutie, pestele nu mai este acum un produs consumat cu regularitate de romani. Daca pana in ‘90, fiecare roman manca anual aproximativ opt kilograme de peste, intre 1990 si 2000 consumul a scazut drastic la doar doua kilograme pe cap de locuitor, pe an. In 2007 insa, romanii au consumat, in medie, peste cinci kilograme de peste fiecare.
Reprezentantii Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) pun aceasta crestere pe seama importurilor de peste, tot mai mari de la an la an.
Potrivit MAPDR, aparitia speciilor din import pe piata romaneasca a determinat, pe langa cresterea cererii de peste si de produse din peste, si o schimbare a atitudinii consumatorului. Romanii au inceput sa isi indrepte atentia catre noi specii de peste si forme de prezentare: filetat, decapitat sau eviscerat.
Totusi, in ciuda promovarii beneficiilor pe care carnea de peste o are asupra sanatatii umane, romanii nu pot fi considerati mari consumatori de vietati acvatice atata vreme cat un european mananca, in medie, pe an, peste 20 kilograme de peste.Unul dintre motive este pretul ridicat la care acesta este comercializat.
Un kilogram de peste autohton consta uneori mai mult decat cel de import. In supermarketurile romanesti, un kilogram de somn african costa 17 lei, in timp ce un kilogram de somn romanesc poate ajunge si la 37 de lei. Crapul din Dunare file costa in jur de 50 de lei.
Cantitatea de peste produsa insa in Romania nu acopera decat putin peste 15 % din consum, restul fiind suplinit prin importuri. Romania a importat anul trecut peste 70.000 tone de peste, mai mult decat cu un an in urma. Datele MAPDR arata ca peste 90 % din totalul importurilor il reprezinta pestele congelat, apoi semiconservele sau conservele din peste, fileurile si pestele viu.
Pescuitul comercial, in declin
In materie de peste, importurile fac legea in Romania, desi potentialul piscicol al tarii este deosebit de important. Romania este o tara cu mari resurse de apa, iar activitatile de pescuit se desfasoara oriunde exista luciu de apa (lacuri sau rauri), inclusiv pe Dunare.
In plus, avem Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre, surse considerabile de peste.Productia interna s-a situat insa anul trecut la aproape 16.000 de tone, cea mai mare parte din aceasta cantitate fiind obtinuta din acvacultura (12.000 de tone), restul fiind reprezentat de pescuitul industrial. Acvacultura este dezvoltata pe teritorul tarii in iazurile artificiale si in cele naturale, iar pescuitul de captura este practicat in apele interne, in Delta Dunarii si in Marea Neagra.
Anul trecut, tara noastra a obtinut numai 3.500 tone de peste din pescuit comercial, iar la Marea Neagra romanii au scos doar 450 de tone.Productia la mare a scazut constant in ultimii ani. Daca in 2005 obtineam peste 2.000 de tone, un an mai tarziu aceasta s-a diminuat cu aproape 1.500 tone.
Intrebati daca populatia de peste din apele romanesti s-a redus de-a lungul anilor, reprezentantii Agentiei Nationale pentru Pescuit si Agricultura ne-au spus ca institutia nu detine date statistice care sa ateste starea resurselor acvatice vii din Romania, dar ca cercetarea in acest sens va fi sustinuta din fondurile europene pentru pescuit.
Poluarea apelor ucide pestii
Poluarea apelor de suprafata este unul dintre motivele pentru care pestele a disparut de pe anumite portiuni ale raurilor. Desi industria nu mai este un factor major de poluare a raurilor si a lacurilor, lipsa statiilor de epurare din orase a facut ca pe anumite cursuri de apa sa nu mai existe populatie piscicola.
De exemplu, in perimetrul de deversare a apelor uzate in Dambovita, pestele nu mai vietuieste demult. Dar, potrivit Administratiei Nationale „Apele Romane”, pana la sfarsitul anului viitor, orasele mari, cu peste 100.000 de locuitori echivalenti, vor avea statii de epurare cu treapta tertiara.
Mihail Faca, seful Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, declara intr-un interviu pentru „Adevarul” ca, din cauza poluarii, pastravul si lipanul sunt specii pe cale de disparitie. „Sunt un pescar pasionat de pastrav si lipan, dar am ajuns in situatia in care acest hobby ma costa foarte mult, deoarece nu mai pot pescui in apele din Romania si sunt nevoit sa pescuiesc in strainatate”, spunea Mihail Faca.
Un alt motiv pentru care o mare cantitate de peste dispare este incapacitatea autoritatilor de a gestiona problema braconajului, mai ales cel practicat in Delta Dunarii. In plus, in anii din urma, inundatiile produse in Romania au distrus multe crescatorii piscicole, chiar in zonele de munte, unde viiturile au ras pur si simplu pastravariile de pe suprafata pamantului.
Se importa masiv macrou si hering
Daca v-ati intrebat vreodata de unde provine somonul afumat din salata servita la vreun restaurant cu specific italian din tara, acesta isi poate avea originile chiar in apele Italiei. Sau ale Suediei. Capturat si din apele dulci romanesti, crapul vandut in supermarket poate proveni si din Ungaria, Cehia sau Polonia.
Aceasta din urma furnizeaza Romaniei si pastrav, ton, macrou, hering sau sardine. Romanii mananca macrou si din SUA si din Peru. Potrivit MAPDR, cele mai mari cantitati de peste importat sunt din speciile macrou si hering. O parte din pestele file, proaspat, refrigerat sau congelat provine din Vietnam si din China.
