Al doilea parc natural al Romaniei, ca suprafata, dupa Parcul Natural Muntii Maramuresului, se afla in grija a numai 13 paznici, care strang gunoaiele in urma turistilor. Parcul Natural Portile de Fier a fost creat pentru a proteja 332 de specii de animale, 208 specii de pasari, peste 17 specii de reptile si 117 specii de plante, toate amenintate cu disparitia.
Dunarea traverseaza defileul carpatic intre Bazias si Gura Vaii si urmareste, pe o lungime de 140 de kilometri, pe teritoriul judetelor Caras-Severin si Mehedinti, Parcul Natural Portile de Fier, al doilea ca marime din Romania. Parcul masoara peste 115.000 de hectare, se afla in patrimoniul UNESCO, iar pe cuprinsul sau exista 18 rezervatii naturale.
1. Laleaua de Cazane, planta unica pe glob, infloreste pe coastele Ciucarului Mare, iar viperele cu corn si broastele testoase de Banat se adapostesc in Muntii Mehedinti.
In acest spatiu declarat monument al naturii se afla pasuni si fanete pe care localnicii isi pasc vitele, lucru aproape unic in Europa, fapt ce demonstreaza ca locul nu este intretinut artificial, creandu-se astfel un echilibru intre om si natura.
2. Numai 13 rangeri, care au o singura Dacie papuc, supravegheaza zona ce se afla in subordinea Administratiei Parcului Natural Portile de Fier si la discretia proprietarilor de vile din Clisura Dunarii.
3. Broaste testoase si vipere cu corn. Principala cale de acces spre parc este DN 57, ce urmareste cursul Dunarii prin tuneluri sapate in munte, ale carui poale, gata sa cada, se sprijina in plase de protectie si brauri de ciment. Soseaua este ingusta, iar din loc in loc intalneste drumuri de munte ce se abat spre rezervatiile naturale.
Rangerii se deplaseaza in rezervatie cu bicicletele sau, de cele mai multe ori, o pornesc la pas
Inainte de a se invrednici spre locurile in care broastele testoase sau viperele cu corn si-au facut dintotdeauna salas, orice trecator ia parte la spectacolul fluviului ce strabate, la Cazanele Mari, cea mai ingusta si grandioasa parte a defileului sau la trecerea prin Muntii Carpati.
4. Dunarea fierbe intr-un spatiu ingust de numai 152 de metri, printre stancile muntelui Ciucaru Mare si ale celui de pe malul sarbesc, Veliki Strbac. Razbeste apoi printre Cazanele Mici, iar la iesire isi poarta cu furie apele de culoarea otelului spre hidrocentrala de la Portile de Fier 1. Acest spectacol este cu atat mai fascinant primavara, cand, pe stancile ce parca tin Dunarea intr-o menghina, infloreste Laleaua de Cazane.
5. Haldele de steril polueaza in inima rezervatiei. In mijlocul parcului natural, se afla locuri necalcate inca de om, dar si dealuri pe care zac halde de steril. Padurile virgine de fag, in care nu au patruns inca taietorii de lemne, se intind de-a lungul satului Baia Noua, in care locuiesc vreo doua sute de suflete.
In urma cu trei ani, mina din vecinatate, data in exploatare in anul 1900, a fost inchisa, iar localnicii isi duc traiul acum din te miri ce. La gura minei, pamantul este inca innegrit de carbune, iar vagonetele care il transportau zac plini de rugina.
6. Mina de huila antracitoasa, inchisa si la Eibenthal. Oamenii sunt saraci si spera sa vina vreun investitor sa redeschida mina.
„Am auzit ca vrea cineva sa bage bani din nou in mina asta. N-ar fi rau”, spune un localnic din Baia Noua. Si la Eibenthal, o asezare de cehi aflata la nici sase kilometri de Baia, dealurile sunt astupate de haldele de steril de la fosta mina de carbune, iar localnicii spun ca din aceasta cauza nu mai pot cultiva nimic in acele locuri.
7. Peste 115.000 de hectare, pazite de 13 oameni. Marian Jiplea este seful administratiei rezervatiei si are in subordine 23 de angajati, dintre care 13 rangeri. Unul dintre acestia este si Ilie Vulpe.
Laleaua de Cazane este unica pe glob si infloreste primavara, in prima parte a lunii aprilie
El are datoria sa strabata zilnic cu piciorul sau cu bicicleta hatisurile intinse pe opt sau noua hectare, partea sa de raspundere, pentru a-i dibui pe braconieri ori pe cei care doboara cedrii sau carpenii protejati prin lege. Cu carnetul de amenzi la brau, rangerii aduna gunoaiele si peturile lasate in urma de turisti.
8. Fondurile Administratiei sunt insuficiente, iar angajatii sunt putini la numar, deoarece rezervatia se afla deocamdata sub conducerea Romsilva. „Rangerii se deplaseaza pe jos sau cu bicicleta, aduna gunoaiele sau supravegheaza locurile in care vin turistii”, spune Marian Jiplea. Pentru a-si rezolva problemele financiare, administratia rezervatiei de langa Dunare a accesat de curand fonduri structurale.
9. Finantare europeana. „De la Bruxelles vor veni 110.000 de euro ce vor fi folositi pentru dezvoltarea traseelor turistice, pentru protejarea florei si a faunei sau pentru sporirea pazei in rezervatie”, sustine directorul Marian Jiplea. Bani care insa nu vor rezolva decat o mica parte din problemele rezervatiei.
