Chiar daca turbinele eoliene moderne au intrat pe piata, clasicele sisteme de producere a energiei sunt folosite in special in regiunile izolate si sunt deosebit de eficiente in localitatile mici.
In cele mai multe dintre cazuri, morile de vant sunt asezate in apropierea raurilor, pentru ca rotatia paletelor sa permita actionarea pompei.
Cercetatorii mai dau o sansa morilor de vant si spun ca pot fi folosite si astazi pentru producerea energiei in mod eficient. In intreaga lume exista peste douazeci de producatori de mori de vant clasice. Principalele companii care fabrica astfel de mecanisme pentru producerea energiei sunt in Statele Unite ale Americii, Noua Zeelanda, Australia si Marea Britanie.
Pe langa faptul ca vantul nu costa nimic, ca sursa energetica el poate fi o alternativa buna pentru localitatile mici, aflate departe de sursele traditionale. In Europa, principalii utilizatori de mori de vant sunt Olanda, Danemarca, Spania, Marea Britanie, dar si Polonia, Cehia, Ucraina, Estonia si Franta. Acestor tari li se adauga SUA, Antigua, Barbados, Africa de Sud, Noua Zeelanda si Japonia.
In unele dintre aceste state, morile de vant se mai folosesc si acum pentru macinarea cerealelor. De asemenea, pompele cu palete multiple, actionate de vant sunt folosite pentru a obtine apa din puturi in regiunile izolate, in special in Australia si Africa de Sud. Apa pompata este depozitata intr-un turn din apropiere.
Designul, neschimbat de sute de ani
Desi in mod obisnuit se numesc mori de vant, aceste mecanisme sunt numite masini de vant si pompe de vant. O pompa de vant obisnuita are o roata cu diametrul de trei-patru metri, cu circa 20 de palete. Roata este montata pe un stalp, avand inaltimea medie de opt metri. Forta vantului pe o deriva verticala din spate mentine roata cu fata spre vant.
Insa deriva este conceputa sa intoarca roata numai cand vantul devine extrem de puternic, pentru a preveni vatamarea mecanismului. In cele mai multe cazuri, morile de vant sunt asezate in apropierea raurilor si atunci rotatia paletelor este transformata intr-o miscare de sus-jos pentru a actiona pompa. Pentru ca morile de vant au fost atat de eficiente si durabile, designul lor nu a fost schimbat de sute de ani.
Energia eoliana, combinata cu cea solara
Moara de vant de la Wimbledon e punct turistic
Specialistii in eficienta energetica atrag atentia ca morile de vant trebuie folosite in functie de clima. Intr-un studiu recent, cercetatorii danezi au aratat ca, in conditiile climaterice din Danemarca, sistemele fotoelectrice sunt efective doar in proportie de 18% in ianuarie si de 100% numai in iulie. Eficacitatea lucrului statiilor eoliene este si ea cuprinsa intre 55% in iulie si 100% in ianuarie.
Danezii spun ca varianta optima este combinarea instalatiilor morilor de vant cu cele solare. Specialistii in resurse energetice mai arata ca litoralurile marine si muntii au potentialul eolian cel mai ridicat. Dar exista multe alte teritorii cu un potential eolian necesar pentru utilizare. Ca sursa energetica, vantul poate fi mai greu de calculat spre deosebire de soare, dar in anumite perioade prezenta vantului se observa pe parcursul intregii zile.
Eficacitatea resurselor eoliene depinde de relieful pamantului si de prezenta obstacolelor plasate la inaltimi de pana la 100 metri.
In localitatile montane, spre exemplu, doua suprafete pot avea potential solar egal, insa potentialul vantului poate fi diferit datorita diferentei dintre directiile maselor de aer. In legatura cu aceasta, planificarea locului pentru amplasarea unei mori de vant are nevoie de studii mai detaliate decat montarea unui sistem solar.
Zgomotul a fost mult redus
Chiar daca morile de vant de prima generatie erau teribil de greu de suportat din cauza zgomotului pe care il faceau continuu, in prezent noile tehnologii au permis reducerea considerabila a poluarii sonore facute de astfel de instalatii. Acum, pe scara surselor de zgomot, morile de vant se situeaza undeva intre zgomotul produs de un vant slab si zgomotul din interiorul unei locuinte, respectiv la aproximativ 45 decibeli.
Germania si Danemarca folosesc cel mai mult eolienele
Cei care vor sa-si instaleze o moara de vant pentru producerea energiei trebuie sa calculeze costurile si eficienta acesteia.
Cea mai ieftina moara de vant costa aproximativ 2.500 dolari americani.
Ceea ce duce la producerea unui kilowat la un pret mai mic fata de cel al unuia produs de o instalatie eoliana moderna. Se estimeaza ca instalarea unui kW eolian impune achizitionarea unei aparaturi de aproximativ 1.000 euro.
Britanicii pregatesc un plan de mutare a morilor pe traseul pasarilor migratoare
Specialistii spun insa ca pretul unui kWh depinde de pretul instalarii eolienei, ca si de cantitatea de energie produsa anual.
Acest pret variaza in functie de locatie si scade pe masura dezvoltarii tehnologiei.
Tarile cele mai avansate in privinta folosirii sistemelor eoliene sunt Germania si Danemarca, unde investitorii sunt fie mari grupuri industriale, fie particulari sau agricultori.
In cele doua state exista tendinta ca sistemele eoliene sa fie folosite de populatie. In plus, energia eoliana este perceputa ca o cale de diversificare a productiei agricole. In Danemarca, 100.000 de familii detin actiuni in energia eoliana.
Sistemele eoliene au permis crearea de locuri de munca pentru danezi si germani in diverse sectoare, precum cele de producere a eolienelor si a componentelor acestora, instalarii eolienelor, exploatarii si intretinerii.
In prezent exista peste 15.000 de angajati in Danemarca si 30.000 in Germania implicati in filiera eoliana.
Densitatea aerului trebuie sa fie mare
Pentru a functiona in parametrii optimi, morile de vant trebuie amblasate acolo unde masa aerului e mai mare. Cu cat aceasta e mai mare, cu atat mai repede se rotesc elicele, producand o cantitate sporita de energie. Specialistii spun ca, atunci cand amplasam o moara de vant, trebuie sa tinem cont si de densitatea locala a aerului.
Diferente notabile se inregistreaza intre regiunile inalte si cele de la ses. La campie, densitatea aerului este mai mare, iar forta de actiune a vantului este mai mare. La presiunea atmosferica normala si temperatura de 15°C, densitatea aerului constituie 1,225 kg/mc. Insa, odata cu marirea umiditatii, densitatea mai scade putin.
Pe suprafetele plasate mai sus de nivelul marii, in munti, spre exemplu, presiunea atmosferica este mai mica si, corespunzator, este mai mica si densitatea aerului, deci se produce o cantitate redusa de energie pe suprafata elicei.
Morile de vant, amplasate pe rutele lebedelor
In Olanda, lalelele sunt plantate in jurul morilor
Cercetatorii britanici vor sa schimbe amplasarea morilor de vant in functie de traseele pasarilor migratoare ce vin din Islanda. Directia de migratie arata exact directia din care bat cel mai eficient vanturi, pe care eolienele oamenilor le-ar putea folosi.
Pentru acest lucru ei au comandat un studiu despre o familie de sapte lebede care ierneaza in rezervatia britanica Dumfriesshire. Cele sapte lebede au fost urmarite prin satelit din Islanda si pana cand au ajuns in Marea Britanie.
Cercetatorii spun ca au hotarat sa monitorizeze lebedele pentru ca nu stiau care e traseul lor. "Stiam ca ele parasesc Islanda si se indreapta spre Scotia si Irlanda, dar nu stim nimic despre ruta lor pana ajung aici", a declarat Brian Morrel, managerul de proiect. Acesta a adaugat ca, din datele obtinute, s-au obtinut traseele perfecte de amplasare a bateriilor de eoliene.
Prima moara de vant a aparut in Afganistan
Vantul este cunoscut omenirii drept sursa energetica de peste 10.000 de ani, dar dovezile arheologice arata doar ca egiptenii din Antichitate foloseau vantul pentru mori inca de acum 5.000 ani. Prima moara de vant, asa cum o stim noi, a aparut in jurul anului 700, pe teritoriul Afganistanului. De atunci dateaza si masinile eoliene cu axa verticala de rotatie, care se utilizau pentru macinarea grauntelor.
Cunoscutele instalatii eoliene asigurau functionarea unor sisteme de irigare pe insula Creta din Marea Mediterana. Morile pentru macinarea boabelor, care functionau pe baza vantului, sunt foarte cunoscute in perioada medievala.
In secolul al XIV-lea, olandezii au imbunatatit modelul morilor de vant, raspandite in Orientul Mijlociu, si au inceput utilizarea larga a instalatiilor eoliene la macinarea boabelor. In 1854, in SUA apare o pompa de apa care functiona pe baza energiei vantului. Aceasta pompa semana cu modelul morilor de vant, dar avea mai multe brate si un fluger pentru determinarea directiei vantului.
Catre anul 1940, americanii utilizau peste sase milioane de instalatii de acest tip pentru pomparea apei si producerea energiei electrice. Echivalentul modern al morilor de vant este turbina de apa, larg utilizata pentru a furniza energia necesara actionarii unor generatoare de electricitate imense in retelele hidroelectrice de azi. De exemplu, Norvegia produce cea mai mare parte a electricitatii in acest fel.
Pentru mai multe informatii vizitati Adevarul
