In fostele zone industriale din Hunedoara exista mari concentratii de plumb, cupru, cadmiu si nichel, care otravesc aerul si solul, indica un ultim raport al Agentiei pentru Protectia Mediului Regiunea Vest .
Iazurile de decantare, haldele de steril, deponeurile de deseuri si emisiile nocive contribuie din plin la otravirea apelor, solului sau aerului din judetul Hunedoara. Punctele rosii de pe harta poluarii in localitatile hunedorene sunt concentrate in zona fostelor orase monoindustriale.
Chiar daca s-au facut pasi in privinta protectiei mediului, industria miniera din Valea Jiului ramane unul din principalii poluatori prin activitatile conexe extractiei zacamantului de huila. Agentia de Protectie a Mediului Hunedoara monitorizeaza in permanenta problemele, dar mai este mult pana la rezolvarea lor.
Inspectorii Agentiei pentru Protectia Mediului Regiunea Vest arata in ultimul raport de monitorizare ca solul in judetul Hunedoara este poluat cu plumb, crom, nichel si cadmiu. Masuratorile specialistilor din cadrul APM Hunedoara arata ca, in Valea Jiului, au fost inregistrate depasiri ale concentratiilor maxime admisibile la plumb, cupru, cadmiu si nichel.
In zona municipiului Hunedoara sunt depasiri la cupru, iar pe zona comunelor Ribita si Chiscadaga, dar si in municipiul Deva, la crom. De asemenea, au fost inregistrate cantitati mai mari decat limita admisa la plumb, pe zonele Certej si Hunedoara. Principalele surse de poluare a aerului din judetul Hunedoara sunt unitatile siderurgice SC ArcelorMittal SA Hunedoara, SC Cilindrul SA Calan prin depozitele de zgura de la Calan si Buituri. Totodata, unitatile de producere a energiei electrice si termice – SC Electrocentrale SA Deva, SC Termocentrale Paroseni si SC Uzina Electrica Gurabarza polueaza.
Mediul inconjurator este afectat si de unitatile de pro¬ducere a materialelor de con-structie – Carpatcement Holding SA Deva – Punct de lucru Chiscadaga, SC Carmeuse Romania SA Brasov – Punct de lucru Chiscadaga, SC Macon SA Deva, SC Refraceram SA Baru – Mare, SC Talc Dolomita SA Zlasti, SC Omya Calcita SA Vata de Jos si doua din cele mai mari companii miniere din tara – CNH Petrosani si CNCAF Minvest Deva, prin prezenta haldelor de steril de la Barza, Deva, Boleana, Teliuc, Vetel, Ghelar, dupa cum arata raportul de monitorizare al Agentiei pentru Protectia Mediului Regiunea Vest.
Haldele de steril, un risc imens
Se poate vorbi despre o harta a poluarii, iar fiecare zona a judetului are problemele specifice. "Punctele rosii" raman unitatile miniere din Valea Jiului, dar nu prin activitatea extractiva, ci prin haldele de steril. Elena Badescu, directorul APM Hunedoara, arata ca "minele din Valea Jiului polueaza, in primul rand, prin haldele de steril. Majoritatea masurilor din programele de conformare vizeaza amenajarea haldelor si pregatirea lor in vederea inchiderii". O problema aparte este intalnita la depozitul de cenusa al Uzinei de Preparare a Carbunelui Coroiesti din municipiul Vulcan.
"Este un risc imens, poate fi maturat de ape. O parte a depozitului de cenusa are facut zid de sustinere, dar nu au reusit sa amenajeze malul pe toata lungimea acestuia", declara Elena Badescu. Nici haldele de steril ale Companiei Nationale a Huilei Petrosani nu sunt conforme cu normele de protectie a mediului. Mai mult, reprezentantii APM sunt cu ochii si pe depozitele de explozibil ale subunitatilor miniere care, desi dotate cu sisteme de alarmare, sunt considerate extrem de periculoase.
La fel de periculoase pentru mediu sunt si perimetrele miniere inchise ale CNCAF Minvest, din cauza apelor de mina care ies la suprafata, chiar daca acestea trec prin statii de epurare. Astfel, la mina Boita – Hateg statia de epurare a apelor de mina este ineficienta, iar in alte cazuri astfel de statii nici macar nu au mai fost amenajate. Aceste ape contin mangan, pulberi, metale grele si acizi care ajung sa otraveasca raurile de suprafata.
Gropile de gunoi, focare de poluare
Un alt factor de poluare sunt si deponeurile de gunoi care nu respecta legislatia europeana. Cele 12 depozite de deseuri municipale si orasenesti practic sufoca inca solul si sunt focare de poluare. "Toate deponeurile existente nu sunt conforme. Nu au o suprafata bine delimitata, gunoaiele nu sunt tasate, iar deseurile ajung amestecate", a mai declarat directorul APM Hunedoara.
Fostele platforme siderurgice, mai ales cea de la Calan, au mari probleme de mediu nerezolvate, iar inspectorii de mediu apreciaza situatia ca fiind dezastruoasa. Reprezentantii APM Hunedoara admit ca, din punctul de vedere al problemelor de mediu, judetul Hunedoara este unul greu, atat in ceea ce priveste activitatile inchise, cat si al siturilor poluate care pot ingreuna dezvoltarea altor investitii.
Un alt factor important de poluare in mai multe localitati ale judetului remarcat de catre reprezentantii APM il reprezinta si zgomotul produs de zonele industriale. In luna decembrie 2007, in judetul Hunedoara s-au efectuat 49 de masuratori de zgomot cu frecventa lunara (22 de puncte de monitorizare) si saptamanala (noua puncte de monitorizare), in zonele cu trafic rutier intens, in zonele industriale si de locuinte, parcuri si scoli, precum si in zona pietelor agroalimentare.
In urma verficarilor s-au inregistrat depasiri ale nivelului de zgomot, fata de limita admisa, in zonele rezidentiale intr-un numar de sase puncte: in localitatea Paroseni – municipiul Vulcan, in localitatea Lupeni, in municipiul Petrosani, dar si in localitatea Simeria.
Ariile protejate, inca neatinse de poluare
Reprezentantii APM Hunedoara au verificat si ariile protejate din localitatile judetului si au constatat ca, din fericire, zonele sunt intacte, iar flora si fauna nu au avut de suferit de pe urma diferitilor factori de poluare. Astfel, inspectorii de mediu au verificat punctul fosilifer din localitatea Tustea (paleofauna reptiliana Tustea) si nu au descoperit interventii neautorizate in situl paleontologic.
Si in padurea Bejan din Deva, arie protejata unde cresc specii protejate de arbori cu varste intre 100 si 120 de ani, s-a constatat ca arboretele din rezervatie este intr-o stare de conservare buna, iar in plus au mai descoperit urme de iepure si de bursuc, ceea ce arata ca zona reprezinta un habitat prielnic pentru animale.
Inspectii au fost derulate si in padurea Pojoga, urmarindu-se in special starea de conservare a speciei subarbustive – Ruscus Aculeatus. Suprafata ocupata de aceasta specie s-a extins si in afara rezervatiei pe suprafete compacte, ceea ce arata ca zonele nu sunt atinse de poluare.
Pentru mai multe informatii vizitati Adevarul
