Cel mai mare munte de origine vulcanica din tara noastra, Calimanul, ascunde un crater vulcanic stins cu diametrul de zece kilometri.
Muntii Calimani, cu o suprafata de peste doua mii de kilometri, constituie o bariera uriasa de andezit intre Moldova si Transilvania si include si rezervatia naturala „12 Apostoli".
In codrii in care legenda spune ca haiducul Pintea si-ar fi ascuns comorile, si-au gasit salasul animale felurite si rare.
Ursul, lupul, rasul si pisica salbatica traiesc aici, in peisajul unic prin culoare si salbaticie, iar mistretii si cerbii, mari amatori de iarba frageda, ofera un spectacol nemaiintalnit al naturii, tulburat doar de zborul neasteptat al liliecilor bicolori sau bruni, care-si flutura aripile in noapte.
Pasarile insa detin suprematia in Parcul Calimani, prin numarul lor, fiind prezente in toate tipurile de habitat.
Parcul national din regiune se intinde pe o suprafata de 24.000 de hectare, in Carpatii Orientali, si adaposteste grupuri megalitice asemanatoare colosilor din Pacificul de Sud
Muntii vulcanici se intind pe 90% din suprafata Parcului National Calimani, iar flora si fauna alpina, specifice acestor locuri, sunt ocrotite prin lege.
Calimanul, muntele ascuns al dacilor, este umbrit de paduri naturale de afin si molid, fagi si mesteceni, din umbra carora se ivesc pajisti intinse, smaltuite de toporasi si flori de gentiana. Plantele rare, care fac parte dintre cele 1.004 specii descoperite de biologii romani si straini, s-au adaptat acestui tip de climat, dar multe dintre ele se afla in pericol, din cauza despaduririlor si a turmelor de oi.
Zambrul sau Pinus cembra, un conifer cu frunze in forma de ace, ce are seminte lungi si comestibile, este o specie ocrotita prin lege si creste numai in cateva zone izolate din Carpatii Orientali si cei Meridionali.
Lemnul acestui arbore, foarte rezistent si de calitate superioara, se foloseste in sculptura. Gentiana, ale carei flori, in forma de clopotel, albastre sau galbene, inunda pajistile Calimanilor, este socotita de botanisti ca facand parte din speciile rare ce cresc pe teritoriul Romaniei.
Soimii si acvilele sunt pasarile de prada care pot fi vazute cel mai lesne pe creasta muntilor
Programul „Natura 2000"
Calimanul este socotit cel mai mare munte de origine vulcanica din tara noastra si adaposteste un crater stins cu diametrul de zece kilometri. Muntii Calimani au o suprafata de peste doua mii de kilometri si constituie o bariera uriasa de andezit intre Moldova si Transilvania.
Parcul national, cu o suprafata de 24.000 hectare, a fost infiintat prin lege, in anul 2000, in scopul de a proteja biodiversitatea florei si a faunei, si a fost declarat, anul trecut, sit „Natura 2000".
Parcul include si rezervatia naturala „12 Apostoli", care exista inca din anul 1971, Lacul Iezer, situat la o altitudine de 1.750 metri si adanc de aproape patru metri, lacul artificial Colibita, cheile si valea Bistritei Ardelene, Cascada Diavolului si Cascada Tihu.
In interiorul parcului nu exista pensiuni turistice si nici cabane, la intrare nu se platesc taxe, iar iubitorii de drumetii au la dispozitie 12 trasee marcate. In codrii in care legenda spune ca haiducul Pintea si-ar fi ascuns comorile si-au gasit salasul animale felurite si rare.
Vipera, pe cale de disparitie
Ursul, lupul, rasul si pisica salbatica traiesc aici, in peisajul unic prin culoare si salbaticie, iar mistretii si cerbii, mari amatori de iarba frageda, ofera un spectacol nemaiintalnit al naturii, tulburat doar de zborul neasteptat al liliecilor bicolori sau bruni, care-si flutura in noapte aripile.
Pasarile insa detin suprematia in Parcul Calimani, prin numarul lor, fiind prezente in toate tipurile de habitat. Afinul si merisorul rasuna de trilurile brumaritei alpine, iar in crapaturile stancilor isi face cuib codrosul, o pasare migratoare cu penajul cenusiu rosiatic. Vara, cand soarele incalzeste creasta muntilor, ajunge aici pana si codobatura cenusie.
Primavara, in ochiurile de apa, ce raman dupa ce se topeste zapada, se zareste creasta viu colorata a tritonilor, o specie de amfibii ce seamana cu mormolocii de broasca. Vipera, a carei muscatura este mortala, este una dintre speciile aflate pe cale de disparitie. Sarpele de alun, soparla cenusie si soparla de munte reprezinta, si ele, unele dintre atractiile Calimanilor.
„Paradisul pasarilor"
Datorita unei bogate diversitati de specii, pasarile fac din Calimani un adevarat paradis pentru cei care stiu sa le observe si sa le inteleaga comportamentul.
Au fost identificate 108 specii de pasari, dintre care cel mai lesne pot fi vazuti soimii si acvilele. Turismul calare sau turismul ecvestru se bucura de un mare succes.
Au fost create trasee turistice ecvestre adecvate, catalogate pe sistemul unor grade de dificultate, unele fiind mai usoare si altele mai complexe.
Iarna se pot vizita pe schiuri unele zone din Calimani, dar este obligatorie prezenta unui ghid, din cauza dificultatii traseelor aflate pe versantii acoperiti de zapada.
Toamna pot fi vazuti cerbii care se lupta intre ei pentru a obtine suprematia asupra grupului de ciute, iar momentele de lupta pot fi inregistrate de catre turisti.
Negoiul, distrus de Ceausescu
Din inima Muntilor Calimani, dictatorul Nicolae Ceausescu a aprovizionat cu sulf toata siderurgia romaneasca.
Ramasitele fostei exploatari de sulf par si acum o gluma de prost-gust, aruncata in Parcul Calimani.
Jumatate din Negoiul Calimanilor, care a fost „decupat" in trepte, pentru a da tarii cat mai mult sulf, a fost inghitita de excavatoare.
Vegetatia este atinsa si acum de ramasitele de sulf si de substantele folosite la prelucrarea lui.
Cei „12 Apostoli" sau „Pietrele Rosii"
Vanturile si ploile au dat nastere in Calimani unor formatiuni geologice spectaculoase, dintre care celebru este complexul de stanci, denumit „12 Apostoli" sau „Pietrele Rosii".
Rezervatia naturala „12 Apostoli", sanctuar dacic sau minune a naturii, ascunde nenumarate „sculpturi" fantastice, in stanca, despre care istoricul Nicolae Densusianu, in „Dacia Preistorica", sustinea ca ar reprezenta urmele lasate in piatra de pelasgi, triburi ce au populat, in timpurile stravechi, si partea sudica a Peninsulei Balcanice.
Ansamblul megalitic, constituit din 12 formatiuni stancoase, dispuse in cerc, cu inaltimi cuprinse intre opt si 12 metri, este, oarecum, similar celui din Insula Pastelui.
Si totusi, siluetele adancite in stanca, ce pot fi interpretate, vizual, in nenumarate feluri, stau marturie faptului ca, poate, natura s-a intrecut pe sine atunci cand a creat figuri fantastice care pentru unii o infatiseaza pe Nefertiti sau in care altii vad capul plecat al unui urs.
Jnepenii si ienuperii de pe versantul vestic adapostesc un alt monument al naturii, cocosul de mesteacan, unicat in Bucovina.
Rezervatia naturala de jnepenis
Rezervatia de jnepenis si Pinus cembra a fost inclusa in Legea nr. 9/1973 privind protectia mediului inconjurator si cuprinde padurile si jnepenisurile situate la izvorul paraului Neagra Sarului, inspre varful Rachitis.
In afara de peisaj, rezervatia are o deosebita importanta stiintifica, pentru ca aici se gaseste o portiune de padure in amestec de molid si zambru, unica in tara si foarte rara in Europa.
Scorusul poate fi intalnit pana la cota 1.880, iar smandarul, arbust ocrotit prin lege, coloreaza in rosu- aprins covorul vegetal.
12 metri au statuile fantastice ale ansamblului megalitic, care sunt asezate in cerc
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
