Imitand modelul frigiderelor care folosesc aerul inghetat pentru a raci alimentele, un profesor de geografie a gasit o solutie pentru salvarea ghetarilor planetei.
Amenintati cu disparitia de fenomenul incalzirii globale, ghetarii din Alpi vor mai rezista cel mult un secol daca oamenii nu vor interveni sa-i ajute.
Un experiment inedit, desfasurat in Elvetia, a dovedit insa ca redirectionarea aerului rece de la mari inaltimi catre zonele pe care dorim sa le protejam de caldura soarelui este eficienta.
Hans-Joachim Fuchs, de la Universitatea din Mainz, impreuna cu o clasa intreaga de studenti au montat in Alpii elvetieni un panou de 15 metri lungime si au trimis cu ajutorul lui vantul rece din varful muntilor catre ghetarul Rhone.
Masuratorile facute arata ca, momentan, topirea acestuia s-a oprit.
Dispozitivele pentru cunoasterea directiei curentilor de aer sunt montate pe una din cele mai inalte catedrale din Mainz
Un profesor de geografie e convins ca folosind niste panouri de redirectionare a curentilor de aer poate impiedica topirea ghetarilor din Muntii Alpi
Dupa modelul racitoarelor cu aer, vanturile inghetate ar putea impiedica topirea ghetarilor in timpul verii. Panourile au fost testate cu succes in Elvetia.
Cercetatorii care analizeaza fenomenul incalzirii globale au prezis, inca de acum cativa ani, ca Europa va ramane un continent fara ghetari pana cel mai tarziu in anul 2100. Cu toate acestea, profesorul Hans-Joachim Fuchs, de la Universitatea din Mainz, Germania, considera ca topirea ghetarilor ar putea fi incetinita cu ajutorul energiei vantului.
"Folosirea vanturilor care sufla la mari inaltimi si care coboara in vai sub forma unor curenti de aer rece si dens ar putea fi singura solutie pentru pastrarea ghetarilor din Alpi", a precizat profesorul de geografie in fata reporterilor de la Der Spiegel.
Fuchs propune plasarea unor panouri care sa "prinda" vantul numit "kabatic", care sufla la inaltimi de peste 2.000 de metri, si sa il directioneze spre ghetarii afectati de caldura.
Un experiment in Elvetia
Pana acum, singura metoda incercata de cercetatori a fost acoperirea ghetarilor cu folii reflectorizante care sa-i fereasca de caldura soarelui. Dar, in ciuda calculelor termodinamice, metoda invelirii nu a dat rezultate notabile decat pentru prelungirea vietii partiilor de schi.
In plus, acoperirea in intregime a ghetarilor din Alpi ar fi necesitat peste 12 kilometri patrati de folie, ceea ce ar fi ridicat serioase probleme de fixare si de protejare impotriva vantului.
Impreuna cu un grup format din 27 de studenti, profesorul Fuchs a montat In Alpii elvetieni, acum doua saptamani, un panou lung de 15 metri si inalt de trei metri la altitudinea de 2.300 de metri pentru a proteja ghetarul Rhone. Scopul experimentului este determinarea influentei vantului rece asupra ghetarului, pentru a dovedi ca metoda panourilor este cu adevarat eficienta.
Un profesor trasnit veritabil
Multi dintre colegii domnului Hans-Joachim Fuchs considera ca ideile acestuia sunt de-a dreptul nastrusnice. Profesorul e bine cunoscut in Germania si este adesea invitat la dezbateri televizate, mai ales cand subiectul in discutie este legat de incalzirea globala.
Fiind sincer convins ca schimbarea climatica este reversibila, profesorul din Mainz a reusit sa atraga adepti si finantatori pentru ideile sale. Dar sunt si destui care il contrazic si amintesc faptul ca profesorul a cercetat doar mediile in care poate fi cultivat ceaiul sau periodicitatea musonului indian, dar nu este un expert in "glaciologie".
In ciuda previziunilor, primele masuratori au fost categoric incurajatoare. Ghetarul a incetat sa se topeasca in zonele unde vantul rece trece pe deasupra lui si echipa din Mainz exulta acum de satisfactie.
Redirectionarea vantului, o solutie
„Aplicarea ideii si in alte situatii este nu doar posibila, ci si recomandata daca se va dovedi viabila", subliniaza Andreas Bauder, un alt specialist elvetian in ghetari. El crede insa ca sunt necesare masuratori timp de mai multi ani, inainte de a fi siguri ca metoda functioneaza.
Dovedita sau nu, solutia redirectionarii vanturilor reci a facut deja multi adepti in intreaga lume si un grup de entuziasti a inceput strangerea de fonduri pentru salvarea ursilor polari. Panourile, spun ei, s-ar putea dovedi utile si pentru protejarea ghetarilor din zonele arctice.
15 metri
– lungime are primul panou de redirectionare a vantului, montat in Alpi
Problemele eolienelor
Turbinele eoliene sunt acuzate ca distrug habitatul pasarilor salbatice.
Ecologistii spun ca montarea unui stalp de sustinere pentru morile de vant necesita o mare cantitate de ciment, iar producerea acestuia este una dintre cele mai poluante industrii.
Eolienele nu pot fi plasate langa asezarile umane, intrucat s-a constatat ca in timpul functionarii produc un zgomot continuu, deosebit de stresant.
Scotia exporta vantul in Norvegia
Scotia a pus la punct un parteneriat cu Norvegia prin care isi propune eficientizarea fermelor de eoliene.
Problema morilor de vant este ca nu produc curent electric decat atunci cand sufla vantul.
De regula, in cadrul oricarui sistem national, lipsa vantului nu este o problema prea mare, intrucat productia de curent electric este suplinita de termocentrale sau de centralele nucleare. Dar Scotia ar vrea sa nu mai fie dependenta de energia nucleara, iar termocentralele pe carbune sunt deja pe "lista neagra" a ecologistilor.
O solutie "curata" ar fi fost hidrocentralele, dar Scotia nu este inzestrata natural din acest punct de vedere.
Dar, dincolo de Marea Norvegiei, o multime de hidrocentrale ar avea nevoie de ajutor scotian.
Un proiect comun de aproape trei miliarde de euro prevede construirea unei retele electrice comune intre Scotia si Norvegia.
Cablu de 1.000 de kilometri
In acest fel, scotienii ar primi curent electric cand se opreste vantul, iar in restul timpului ar putea livra surplusul de energie catre hidrocentralele norvegiene. Acestea sunt amenajate cu doua bazine plasate la inaltimi diferite si au nevoie de curent electric pentru a transporta apa din bazinul inferior in cel superior. In acest fel, aceeasi cantitate de apa ar putea cadea din nou si din nou, producand electricitate fara sa afecteze calitatea izvoarelor locale.
Cablul ce va fi montat pe sub Marea Norvegiei urmeaza sa aiba 1.000 de kilometri.
Vantul este prietenul scotienilor si ne va ajuta sa ne obtinem independenta energetica
Jim Mather,
ministru al energiei in guvernul Scotiei
Daca e puternic si are o directie constanta, vantul determina copacii sa creasca inclinati
Un dar al zeilor
In Antichitate, toate popoarele considerau ca vantul este un zeu care poate schimba in bine sau in rau viata oamenilor.
Grecii spuneau ca exista numai patru vanturi distincte: Boreas, Notos, Euros si Zefiros, peste care domnea un zeu mai puternic, numit Eol.
In Biblie se spune ca vantul vine dinspre cele patru colturi ale Raiului, dupa voia puterii divine.
Dupa ce atacul mongolilor lui Kubilai Han asupra Japoniei, din anul 1274, a fost zadarnicit de doua uragane consecutive, niponii au numit vanturile marii "kamikaze" (daruri divine).
In 1588, un vant puternic a scufundat flota catolicilor spanioli pornita impotriva Angliei protestante si a fost botezat "Vantul protestantilor".
In prezent, ultimele ipoteze ale cercetatorilor indica vantul drept solutie pentru rezolvarea uneia dintre marile probleme ale lumii contemporane: incalzirea globala.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
