Fosti ortaci traiesc scormonind prin gunoaie in cautarea materialelor reciclabile pe care le predau apoi centrelor de colectare. Construirea depozitelor ecologice de deseuri ii va lasa fara principala sursa de venit.
Deseurile reciclabile pe care le strang le aduc oamenilor de la groapa de gunoi un venit zilnic de 10 lei Foto: Maximilian Ganju
Zeci de saraci din Valea Jiului traiesc pe langa gropile de gunoi ale celor sase localitati din zona, iar printre ei si fosti ortaci ramasi pe drumuri la „marea disponibilizare” din 1998.
Pentru o paine si o sticla de tarie
Tematori si rusinati pentru ca au ajuns sa traiasca de pe urma gunoaielor, fostii ortaci si-au facut o adevarata industrie la groapa de gunoi, unde, de pe urma materialelor reciclabile, isi asigura o paine pe masa.
Casa lor a devenit de multa vreme chiar groapa de gunoi, dupa ce si-au pierdut locuintele din cauza datoriilor. Groapa de gunoi de la Petrila reprezinta, pentru cateva zeci de persoane, singura sursa de venit, iar printre ei sunt si sapte fosti mineri.
Oamenii nu-si dezvaluie numele si fug din calea aparatelor de filmat. Sunt rusinati pentru ca de la o leafa buna pe care o primeau cand munceau in mina au ajuns acum sa adune doar cativa banuti pe zi, cat sa le ajunga pentru o paine si pentru o sticla de tarie.
Vorbesc cu regret despre vremurile pe care au ajuns sa le traiasca, dupa ce si-au pierdut locurile de munca. „Nu am ce face, trebuie sa traiesc si eu cumva si sa pun o paine pe masa la copii. In campaniile electorale candidatii au promis locuri de munca, dar dupa aceea ne-au oferit un loc de munca pentru o luna de zile. Cat poti sa castigi intr-o luna de zile?
Ce sa fac, sa ma duc la furat? Muncesc o zi intreaga pentru 10 lei. Dar sunt buni si aia”, spune un fost ortac usor trecut de 35 de ani. Refuza sa-si dezvaluie numele real si spune ca la groapa de gunoi il cheama Ion, dar recunoaste ca nu e numele sau adevarat.
A fost disponibilizat in urma cu zece ani din minerit si, fiind prea tanar, nu a stiut sa-si dramuiasca banii primiti in schimb de la stat.
„Imi e rusine sa cersesc”
„S-au dus cum au venit. Am si chefuit, recunosc, am si dat in stanga si-n dreapta. Cand n-am mai avut, nimeni nu s-a mai uitat la mine. Am ajuns pe drumuri si apoi la gunoaie. Acum se cam termina si cu astea pentru ca vor sa inchida groapa. De cersit nu pot sa cersesc pentru ca-mi este rusine, asa ca nu stiu cum o sa traiesc”, spune Ion.
Deponeul de la Petrila, sursa de venit a fostilor ortaci, a fost inchis la inceputul anului, insa a mai functionat ilegal pana in aceasta luna, cand comisarii Garzii de Mediu au descoperit ilegalitatea. Disponibilizatii spun ca vor mai putea trai cam o luna de zile scormonind printre gunoaiele ramase, iar apoi vor lua calea altor gropi care n-au fost inca desfiintate.
Munca la groapa de gunoi nu este deloc usoara. Oamenii sunt nevoiti sa rascoleasca printre resturi pentru a aduna ceea ce poate fi valorificat. Ei fac ceea ce ar fi trebuit sa faca orasenii: colectare selectiva. Plasticul merge la plastic, fierul – la fier, hartia – la hartie. Ceea ce unii arunca de rau este pus deoparte in speranta ca mai poate fi utilizat – o oala veche, un mixer.
Concurenta pe gunoiere
Fiecare masina de gunoi este asteptata cu nerabdare. Pana cand vine o noua „marfa”, barbatii si femeile asteapta pe marginea deponeului, punand in saci ceea ce au adunat pana atunci.
Odata ce si aceasta sarcina este indeplinita, se asaza in niste fotolii gasite tot la groapa de gunoi, cu privirea atintita inspre punctul de intrare. Un alt tanar ce-si duce zilele la si din groapa de gunoi spune ca duce alaturi de alti camarazi o adevarata batalie pe masinile de gunoi. Cum apare o noua incarcatura, groapa de gunoi de la Petrila prinde viata.
„Haideti la sticle de plastic”, striga o voce si imediat toate persoanele se indreapta spre locul in care autogunoiera a descarcat. „Acum e inca frig si nu suntem asa de multi. Dar stati sa dea caldura sa vedeti ce o sa fie pe aici”, spune tanarul.
Barbatul mai spune ca sunt zile in care familii intregi vin sa munceasca la groapa de gunoi. Pentru fiecare kilogram de sticle de plastic stranse o persoana primeste 10 bani. Odata adunate, sticlele sunt depozitate in saci imensi ce asteapta pe unul dintre damburile ce imprejmuiesc groapa de la Petrila. Marfa este colectata ulterior, direct din rampa de gunoi, de catre o persoana din oras care, la randul ei, o valorifica direct la centrele de colectare.
OBLIGATII
Conform directivelor europene transpuse in legislatia nationala, alte doua gropi de gunoi de pe Valea Jiului – de la Uricani si de la Lupeni – trebuie inchise pana la sfarsitul acestui an. Pentru gunoaiele din zona trebuie construite depozite ecologice de deseuri.
