Directorul APM Gorj a plantat un bradut denumit „Copacul Pacii”, care a fost sadit de Ziua Mondiala a Pacii, ce coincide cu Ziua Mondiala a Plantarii Arborilor
Gheorghe Fometescu, directorul APM Gorj, crede ca Romania va fi candva o tara fara gunoaie
Din anul 2001 pana in prezent, Gheorghe Fometescu a fost inspector-sef, apoi director executiv in cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Gorj. El s-a nascut in acest judet, in comuna Calcesti, si a absolvit Facultatea de Imbunatatiri Funciare, din cadrul Universitatii „Nicolae Balcescu" din Bucuresti. Promotorul a numeroase actiuni impreuna cu elevii judetului, Gheorghe Fometescu e convins ca sansa noastra de a avea un mediu curat sunt copiii.
Credeti intr-o Romanie curata?
Daca nu as crede intr-o Romanie curata, in sansa tarii noastre de a deveni una curata, ar insemna ca nu cred in munca pe care o fac de ani buni in domeniul protectiei mediului. Ar insemna sa spun ca miile de oameni care lucreaza in Romania pentru mediu muncesc in zadar. Lucrurile s-au miscat si exista deja baza necesara ca Romania sa ajunga intr-o zi o tara curata.
Protectia mediului este, probabil, cel mai sensibil domeniu la care Romania mai are de lucru si asta pentru ca, mai mult ca oriunde, noi ne luptam, in primul rand, cu mentalitatea, cu educatia pe care am primit-o. Noi avem acest rol extrem de delicat de a-i face pe oameni sa regandeasca lucrurile de la simplul gest de a arunca un pet pe geamul masinii pana la a deversa reziduuri intr-o apa. Si vorbesc aici de lucruri elementare in protectia mediului care tin de fiecare dintre noi.
Abia dupa ce vom trece de aceasta faza, care mie mi se pare vitala, putem vorbi de politici de mediu, strategii si masuri guvernamentale. Fara acel suport minim care tine de educatie nu pot fi aplicate si nu vor da rezultate. Prin tot ce facem incercam sa convingem cat mai multi oameni sa-si doreasca un mediu curat pentru tara in care traim. Pe langa strategiile elaborate la nivel national de autoritatile centrale, fiecare dintre noi incercam sa „miscam" lucrurile la nivel local, in functie de specificul fiecarui judet.
In ultimul timp ati implicat si copiii in actiunile legate de mediu. De ce?
Am convingerea ca tinerii, si in mod special copiii, sunt sansa noastra de a avea un mediu curat. Nu ne permitem sa nu profitam de capacitatea lor de a invata, de „inocenta" lor in ceea ce priveste atitudinea fata de natura.
Absolut toate campaniile pe care Agentia pentru Protectia Mediului Gorj le desfasoara au ca public-tinta copiii. Sunt extrem de receptivi, iar ce vor invata acum vor aplica toata viata. Campaniile pe care le organizam cu elevii in judetul Gorj au luat forma unor concursuri interscolare pe teme de mediu, lucru care ii stimuleaza pe copii. Ei au deja o „cultura generala" de mediu care o depaseste cu mult pe cea a adultilor.
Ce v-a impresionat la occidentali?
Am calatorit in mai multe tari, dar, la ultima vizita in Germania, pot spune ca am ramas uimit de cum arata o termocentrala ecologica din aceasta tara. Cand m-am intors, chiar am facut o afirmatie care a starnit valva in presa locala. Am spus atunci ca in termocentralele din Germania era o curatenie ca in prefectura, la noi, si nici macar nu se vede pe unde intra carbunele in cuptoare.
Daca ar fi sa comparam cu ce este in Romania, la Rovinari, spre exemplu, se poate spune ca suntem mult in urma. La noi in judet, gradul de poluare a aerului este mult mai scazut ca in 2001, insa nu este suficient. La termocentrala respectiva nu se vedea nici fumul iesind pe furnale. Pe viitor, dupa ce o sa terminam de cheltuit banii pe care i-am primit pana acum pentru ecologizare, o sa se creeze si la complexurile de la noi din judet conditii asemanatoare, insa mai trebuie sa treaca ceva timp.
Mai avem de lucrat la acest capitol. De asemenea, in anul 2004 am avut privilegiul de a primi o bursa in Suedia. Am participat la un concurs international si am castigat aceasta bursa, fapt ce mi-a permis ca timp de o luna sa fiu alaturi de 24 de specialisti din intreaga lume, la un curs pe problemele de mediu. La acel moment, am fost sigurul din Romania care a beneficiat de astfel de cursuri, fiindca Gorjul detine multe deseuri energetice si miniere, si probabil ca acest lucru a contribuit pentru alegerea la bursa.
De altfel, in judetul nostru s-a inceput de ani buni colectarea selectiva a deseurilor si este un alt lucru care a dat greutate dosarului pe care l-am depus. Cu ocazia acestei vizite am avut parte si de o experienta personala deosebita. Am trecut Cercul Polar si am chiar si un inscris in acest sens.
La Targu Jiu au demarat procedurile pentru amenajarea unei gropi ecologice. Care ar fi castigul pentru locuitorii orasului?
Municipiul Targu Jiu este printre primele 10 orase din Romania care au demarat procedurile de construire a gropii ecologice de gunoi. Meritul unei asemenea investitii revine autoritatilor locale, dar si partenerilor straini, firma UEG – Austria.
Personal, am facut parte dintr-o delegatie care s-a deplasat in Austria in luna martie pentru a vedea cum functioneaza acolo o astfel de groapa. Am asistat la procedeul de sortare, reciclare, tratare si depozitare a deseurilor in gropile de gunoi ecologice. Ce m-a impresionat cu adevarat in Austria a fost mentalitatea oamenilor si respectul fata de mediu. Resturile menajere care nu au loc in pubelele din oras sunt duse la depozitul de sortare.
Fiecare locuitor isi duce gunoiul, cu masina personala, la statia de sortare. Respectul fata de mediu este tinta mea in ce priveste educatia romanilor. Austriecii spun ca, in urma cu 40 de ani, gropile de gunoi aratau la fel ca la noi. Daca ei au reusit, inseamna ca se poate. Acum, in Austria, gunoiul care nu mai poate fi reciclat este tratat si transportat la groapa de gunoi ecologica.
Cel mai important lucru este faptul ca depozitul ecologic, construit cu toate protectiile necesare, nu afecteaza panza freatica sau atmosfera. Eficacitatea acestuit tip de groapa ecologica am realizat-o cu adevarat in Viena. Groapa se afla la 50 de metri de casele oamenilor, de care era despartita printr-un gard protector. Zidurile construite in pamant erau adanci de 30 de metri, iar groapa era deja acoperita, pe ea fiind plantata vegetatie. Partenerii austrieci ne-au asigurat de aceeasi seriozitate si in proiectul de la Targu Jiu. Agentia pentru Protectia Mediului va monitoriza intreaga activitate.
Actualul depozit de gunoi nu mai poate fi folosit, este afectata panza freatica si stim ca majoritatea gorjenilor folosesc apa din fantani. Este afectata protectia solului si cea a aerului. Suntem obligati sa respectam normele europene si nu mai putem folosi metoda de pana acum. Viitoarea groapa ecologica de gunoi din Targu Jiu va deservi intreg judetul Gorj si va fi amplasata la marginea municipiului Targu Jiu, avand in vedere cantitatea mare de deseuri stransa de la populatie.
Ce va nemultumeste cel mai mult in munca pe care o faceti?
Cel mai dureros este sa vezi ca lucrurile importante pentru tine nu au nicio valoare pentru semenii tai. Pe dumneavoastra va doare privelistea unei paduri impanzite de peturi si gunoaie? Pe mine, da! Si sper ca din ce in ce mai multi romani vor simti la fel. Eu am o vorba: rolul meu este sa fac bulgarele de zapada si sa-i dau drumul. Altii au datoria de a-l rostogoli si de a-l face din ce in ce mai mare.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
