Gradinile de pe acoperisurile blocurilor pot deveni oaze de relaxare pentru orice locatar
Toate orasele din Romania sunt in criza de terenuri pentru spatiile verzi
Primarul Sorin Oprescu crede ca in Herastrau ar trebui reinviata traditia vanzatorilor de inghetata. In Cismigiu si Tineretului sunt necesare retele wireless.
Edilul-sef al Capitalei a avut o discutie ampla cu Virgil Carstea, directorul general al Administratiei Lacuri, Parcuri, Agrement, si s-a aratat interesat de modul in care au fost aprobate constructiile ridicate in parcurile bucurestene.
Noul primar general al Capitalei s-a aratat interesat si de o "scurta analiza a spatiilor verzi" si a apreciat ca au fost fost inregistrate anumite imbunatatiri in domeniu, realizate de predecesorii sai.
Criza spatiilor verzi
Problema spatiilor verzi este insa publica, inca de cand a fost semnalata de ministrul mediului, Attila Korodi. La un an de cand a intrat in vigoare legea care obliga edilii sa ia masuri pentru extinderea zonei verzi din localitati, primariile bucurestene din sectoarele 1, 2, 3 si 6 inca nu transmisesera planuri pentru amenajarea de parcuri si gradini, s-a plans Korodi.
In tara, precizeaza ministrul, 87 de primarii, adica un sfert din totalul acestora, sunt in intarziere la acest capitol. Toti restantierii risca amenzi, intre 30.000 si 60.000 RON, a avertizat ministrul mediului, Attila Korodi.
Standardul european, greu de atins
Conform standardelor europene, pana in anul 2013, fiecarui orasean trebuie sa-i revina 26 mp de spatiu verde, norma de care depinde sanatatea oamenilor. In Romania, acest spatiu este, deocamdata, de 9 mp.
Bucurestenii stau ceva mai bine, cu o medie de 11 mp de spatiu verde pe cap de locuitor. Repartizarea pe sectoare este insa inegala, in sectoarele 1 si 3 locuitorii fiind ceva mai avantajatI, cu o ratie de 14 mp de verdeata pe cap de om, in timp ce in sectorului 5, doar 6 mp de spatiu verde revin pe cap de locuitor.
Ministrul mediului Attila Korodi a precizat ca, pana in 2010, ar trebui ca fiecare locuitor sa beneficize de 20 mp de spatiu verde, astfel incat pana in 2013 sa se ajunga la 26 mp. In opinia ministrului, realizarea acestui obiectiv presupune ca aproximativ 30% din suprafata fiecarui oras sa fie amenajata ca spatiu verde.
De unde se va dubla suprafata?
E greu de crezut ca noul primar se va apuca sa darame blocuri sau magazine ca sa faca rost de spatiul care-i lipseste. Prin urmare, pentru a-i fi de ajutor, prezentam doua dintre solutiile adoptate pe alte meleaguri: parcarile ecologice si gradinile de pe terasele blocurilor.
Edilii Bucurestiului nu trebuie sa reinventeze roata, ci pot lua exemplu de la alte orase din lume sau din tara. De pilda, chiar la noi, la Timisoara, se amenajeaza parcari din alveole de beton, in care se cultiva iarba. Daca toate parcarile bucurestenilor ar fi reconstruite dupa acest model s-ar putea obtine imediat cota de spatiu verde necesara pana in anul 2010.
A doua solutie vine tocmai de la New York, unde s-au amenajat pe acoperisurile cladirilor frumoase gradini, cu iarba, pomisori si bazine cu apa putin adanci, langa care, pe o banca, se poate citi o carte.
Solutii
Extinderea spatiului verde citadin este conditionat o multitudine de cerinte. Exista insa solutii, printre care, parcarile auto ecologice si amenajarea de gradini pe terasele blocurilor.
Parcarile cu alveole din beton, in al caror spatiu creste iarba, exista deja in Bucuresti si in alte orase din tara. Extinderea lor este o modalitate de a mari spatiul verde din oras.
Gradinile de pe terasele blocurilor pot fi amenajate si la noi, dupa modelul celor din strainatate. Ele pot deveni oaze de verdeata si relaxare, la indemana orasenilor.
Cand terenurile amenajate ca spatii verzi sunt revendicate de fostii proprietari, ei ar trebui sfatuiti sa accepte alte locatii.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
