Un om de afaceri german ne preda lectia reciclarii deseurilor si ne invata sa ne acoperim casele mai eficient. Ulrich Brunhuber se ocupa cu reciclarea deseurilor de peste 25 de ani. Printre cele mai inedite produse ale firmei sale sunt tiglele pentru acoperisuri facute din reciclarea cutiilor de iaurt. Aceste tigle sunt dotate cu panouri fotovoltaice, rezultatul final fiind un acoperis ecologic 100%. Omul de afaceri german este interesat de piata din Romania si se lupta cu prejudecatile autohtone.
Adevarul: – Cum ati ajuns sa produceti aceste acoperisuri?
Ulrich Brunhuber: – De la inceputul anilor "80, in Germania, s-au reciclat un numar din ce in ce mai mare de deseuri, de la cele industriale la cele menajere. Din cele de plastic producem mai intai granule si pulberi, care apoi sunt inglobate in diverse tipuri de materiale de constructii. Unele ajung chiar in industria de automobile. Pe de alta parte, facem si produse realizate exclusiv din anumite deseuri, cum ar fi cele din deseurile de plastic, sticle si folii.
Interesul nostru este sa obtinem produse care nu numai ca inlocuiesc alte materiale si materii prime, ci sunt chiar mai bune decat acestea. Acest lucru este usor de observat in cazul tiglelor din material plastic reciclat, indiferent daca au sau nu celule fotovoltaice integrate, pentru ca ele depasesc din multe puncte de vedere acoperisurile clasice, din tigle ceramice.
In cazul tiglelor care au si celule fotovoltatice integrate, avantajul este ca acoperisul produce el insusi energie, fiind – prin urmare – de doua ori ecologic. La mijlocul anilor "90 am primit pentru acest proiect, impreuna cu regiunea in care ne desfasuram activitatea, premiul german pentru mediu ca recunoastere a activitatii inovative in munca de sortare si refolosire a gunoiului.
Premiul ne-a fost inmanat de ministrul mediului personal, care atunci era chiar actualul cancelar al Germaniei, dna Angela Merkel. Intre timp am implementat aceste acoperisuri in toate regiunile Germaniei, cererea fiind atat de mare incat acum reciclam ambalaje nu numai in Germania, ci si in Austria si India.
– Un astfel de acoperis asigura necesarul de curent electric al unei case?
– E posibil, dar depinde de mai multi factori – numarul de zile insorite pe an, suprafata acoperisului, inclinarea lui si, nu in ultimul rand, consumul familiei respective. In general, o alimentare non-stop cu energie electrica obtinuta pe aceasta cale este putin probabila, insa energia obtinuta este importanta si se poate asocia cu energia obtinuta din diverse alte surse. Nu trebuie pierdut din vedere ca prin acest sistem de fotovoltaic nu numai ca se produce energie, ci in acelasi timp sunt inlocuiti carburantii fosili, care prin ardere elibereaza CO2, si in acest fel este protejat mediul.
– Cat de popular este acest tip de acoperis in Germania?
– In Germania am intrat pe aceasta piata in urma cu 2 ani si a devenit destul de popular.
– Se spune ca deseul unuia poate fi materie prima pentru altii. In afara de aceste acoperisuri, ce alte lucruri inedite se mai obtin prin reciclarea deseurilor?
– Paleta de produse obtinute din materiale reciclate este foarte larga, incepand de la stalpi, scanduri, suporturi din plastic cu diverse intrebuintari. Chiar si in locurile de joaca pentru copii se pot instala tobogane sau leagane, se fac garduri ce se folosesc in delimitarea gradinilor si a locurilor de parcare. Aceste produse au o durata lunga de viata, care depaseste cu mult pe cea a materialelor clasice. In plus, rezista bine la distrugere si inghet, datorita suprafetei impermeabile. Un alt avantaj, constientizat atat de constructorii profesionisti, cat si de constructorii amatori, este usurinta cu care aceste produse pot fi asamblate si taiate.
-Statul german sprijina astfel de proiecte?
– Un pas important a fost schimbarea Legii energiei. In cadrul acesteia sunt definite si garantate pentru perioade indelungate preturile pentru energia obtinuta din sursele suplimentare si modul in care ea se distribuie in retelele electrice existente.
Aceasta lege garanteaza siguranta planificarii investitiilor in producerea de energie din surse alternative si ofera investitorilor de clasa mijlocie din acest domeniu tanar sansa de a concura alaturi de marii jucatori de pe piata. Un alt pas catre schimbarea in domeniul energetic este hotararea cu care statul german cauta rezolvarea unor probleme de interes major in domeniul energiei si protectiei mediului.
– Ce lipseste in Romania pentru ca prelucrarea deseurilor sa fie eficienta?
– In multe regiuni, problemele care apar sunt aceleasi si tin de mentalitate. Acesta e si cazul Romaniei. Deseurile – fie ca provin din industrie sau sunt deseuri menajere – sunt privite ca un rau inevitabil, care nu trebuie vazut/mirosit/stiut. De aceea, se considera ca cea mai buna solutie ar fi sa se sape o groapa si sa se scape de gunoi.
Dar prin acest procedeu problema nu este rezolvata, si asta se vede de cele mai multe ori abia dupa cateva generatii. De aceea este necesar ca deseurile sa fie privite altfel. Trebuie sa analizam mai atent problema deseurilor si sa le privim ca materii prime si materiale valoroase, pentru ca utilizarea lor ne ajuta sa economisim resurse. Baza de pornire este separarea deseurilor – inca de la inceput, in sticla, metal, hartie, plastic si gunoi menajer, sa se impuna un sistem de sortare si revalorificare a deseurilor.
– Ce zone din Romania va atrag ca investitor?
– Orasele sunt mai usor de organizat, caci acolo exista multe surse concentrate de gunoi. De aceea, pentru mine zonele urbane sunt foarte interesante, dar si pentru alti jucatori deja existenti pe piata romaneasca. Noi insa suntem interesati si in gruparea mai multor orase si sate, intr-o zona de colectare. In acest scop este necesar ca administratia respectivelor orase/zone/regiuni sa fie deschisa catre schimbari si sa aiba vointa si mijloacele de a face aceste schimbari.
Deseurile din plastic sunt transformate in granule …
Pentru a avea succes in domneniul colectarii si separarii deseurilor este necesar ca regiunea in care se face acest lucru sa aiba o anumita marime si un anumit numar de locuitori – de exemplu macar 200.000 locuitori. De pilda, intr-o zona radiala de 50-70 km se poate construi eficient o structura centralizata de colectare a deseurilor.
Pentru mai multe informatii vizitati Adevarul
