România face un pas important în procesul intern de ratificare a Acordului de la Paris la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, după ce Guvernul a adoptat astăzi un proiect de lege în acest sens, care va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului. Acordul de la Paris a fost semnat, din partea României, la 22 aprilie 2016, la New York, de către ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer.
Acordul pe care l-am semnat astăzi este răspunsul comunității internaționale la scenariile științifice, care avertizează de o bună perioadă de timp că temperatura medie globală poate ajunge la creșteri de 3,7 și 4,8 grade Celsius până în anul 2100, în lipsa unor intervenții gândite la nivel mondial”, declara atunci Cristiana Pașca Palmer, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Documentul este primul acord cu caracter universal în domeniul schimbărilor climatice care impune obligații juridice tuturor Părților pentru realizarea obiectivului global pe termen lung – de limitare a creșterii temperaturii medii globale sub 2˚C față de nivelul din perioada pre-industrială, în funcție de capacitățile și responsabilitățile de care dispun statele. În același timp, Părțile vor depune eforturi pentru a limita creșterea temperaturii medii globale cu 1,5 grade Celsius.
Prin intermediul Acordului se dorește ca statele dezvoltate să continue mobilizarea surselor de finanțare pentru statele în curs de dezvoltare, să asigure transferul de tehnologie și creșterea capacității celor din urmă de a se adapta la efectele schimbărilor climatice, implementând totodată și măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Mai mult, tratatul prevede un mecanism de revizuire a angajamentelor asumate, la un interval de 5 ani, prin care să se asigure ambiția și durabilitatea acordului, în completarea unui proces de evaluare la nivel global a progresului înregistrat în atingerea obiectivelor stabilite.
Principalele obligații ale României în conformitate cu Acordul de la Paris, din punct de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2030, sunt:
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 43% până în 2030 față de 2005 sub EU ETS (activități în domeniul energetic, inclusiv rafinăriile; activități de producție și prelucrare a metalelor feroase; activități în industria mineralelor – ciment, var, sticlă și ceramică, activități de producere a celulozei, hârtiei și cartonului; industria chimică; activități de producție și prelucrare a metalelor neferoase) – obiectiv unic la nivel UE;
- participarea la efortul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% până în 2030 față de 2005 în sectoarele non-ETS, incluzând transportul, agricultura, construcțiile, gestiunea emisiilor din deșeuri – obiectiv la nivel de state membre ale UE stabilit în funcție de PIB/cap de locuitor.
România a fost unul dintre cele 174 de state membre ONU și UE care au semnat acest acord la Ceremonia din data de 22 aprilie 2016, de la New York. Până în prezent, 61 de state au ratificat acest acord, ceea ce reprezintă 47,7% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Pentru intrarea sa în vigoare este necesară depunerea instrumentelor de ratificare de către cel puțin 55 de state părți, reprezentând un procent de 55% din totalul global al emisiilor de gaze.
Principiile de bază ale Acordului de la Paris sunt: principiul responsabilităților comune dar diferențiate și al capacităților respective (common but differentiated responsibilities and respective capabilities) și principiul echității.
Schimbări climatice: Acordul de la Paris, la un pas să intre în vigoare
Ce prevede acordul climatic:
- obiectivul celor 2 grade Celsius, prin raport la epoca preindustrială, care impune reducerea drastica a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), dar și măsuri de economisire a energiei și investiții în energiile regenerabile;
- continuarea eforturilor pentru a limita această creștere până la 1,5 grade Celsius;
- o viziune de transformare care să permită dezvoltarea de economii cu emisii reduse de carbon, în contextul unei dezvoltări durabile și de eradicare a sărăciei;
- un ciclu de revizuire a angajamentelor la fiecare 5 ani, care asigură ambiția și durabilitatea acordului;
- un proces de evaluare la nivel global a progresului înregistrat, în atingerea țintelor asumate;
- cooperarea statelor în domenii precum sistemele de avertizare timpurie, pregătirea pentru situații de urgență și de asigurare a riscurilor;
- alte prevederi importante se referă la responsabilități clare de monitorizare și raportare, dar și un angajament al statelor dezvoltate de a mobiliza surse de finanțare pentru statele în curs de dezvoltare, transferul de tehnologie și creșterea capacității acestor state de a se adapta la schimbările climatice.
