Românii înțeleg urgența și importanța colectării selective a plasticului, 88% fiind de acord cu faptul că plasticul este o problemă din ce în ce mai mare. În concluzie, 9 din 10 români consideră absența colectării selective a plasticului o problemă urgentă, potrivit unei cercetări de piață desfășurată de The Institute și iZi data, la solicitarea Lidl România.
În plus, românii menționează problema colectării selective a plasticului după cele mai critice subiecte pentru societatea noastră, precum educația de calitate, sănătatea și bunăstarea generală, justiție și instituții puternice și transparente, munca decentă și creșterea economică, dezvoltarea infrastructurii, combaterea sărăciei și accesul la apa potabilă curentă. De asemenea, aceștia consideră că este important ca brandurile să se implice în reducerea cantității de plastic produse și folosite și în procesele de colectare selectivă și reciclare.
Spre deosebire de eșantionul general, observăm că tinerii au nevoie de o informare mai consistentă cu privire la impactul plasticului nereciclat asupra mediului înconjurător. 73% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 16 – 18 ani cunosc efectele provocate de plasticul necolectat corespunzător, față de 85% din eșantionul total. Cea mai informată categorie cu privire la pericolele generate de plasticul gestionat neresponsabil este cea din segmentul de varstă 35-44 de ani.
Cercetarea a arătat o elasticitate ridicată a comportamentului de colectare selectivă al românilor. Schimbarea de comportament poate fi generată fie prin măsuri de coerciție, fie prin recompense.
64% dintre tineri spun că ar colecta selectiv cu siguranță mai mult dacă de mâine ar fi recompensați pentru materialele reciclate. Când vine vorba însă de amenzi, procentele se schimbă, cei foarte tineri fiind în mai mică măsură convinși să colecteze selectiv (55%) comparativ cu cei cu vârste cuprinse între 25-35 de ani (61%). Putem concluziona că un procent cuprins între 60 și 90% și-ar schimba comportamentul din prezent sub influența diferiților stimuli.
Pe langă recompensele materiale, gratificarea socială întărește și încurajează comportamentul eco-friendly. Din populația generală, 7% au menționat spontan ֦ să facem toți asta֞, iar procentul se dublează în cazul segmentului 16-19 ani (14%). Drept urmare, tinerii își doresc ca toată lumea să colecteze selectiv, să nu aibă impresia că este un efort individual.
Studiul iZi data a măsurat și disponibilitatea de a plăti un preț mai mare pentru produse cu impact scăzut asupra mediului. S-au remarcat aici tinerii din generația Z, peste 58% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani și-au arătat disponibilitatea de a achita cu până la 25% mai mult pentru astfel de produse. Nici cei mai maturi nu sunt indiferenți față de impactul consumului asupra mediului. Întrebați cât ar fi dispuși să plătească în plus pentru un produs alimentar cu impact redus asupra mediului, aproape jumătate dintre respondenții cu vârsta de peste 25 de ani au declarat că ar plăti cu 10% mai mult pentru acest tip de produse.
Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de populație, din mediul urban, prin aplicarea a 1024 de chestionare SAQ (self-administred questionnaire) cu respondenți cu vârsta de peste 16 ani. Chestionarul a cuprins întrebări cu răspuns deschis, unic sau posibilitatea de a alege dintr-o serie de afirmații predefinite. Datele au fost colectate în perioada iulie-august 2019.
