În curând, bicicliștii care fac pană sau care au nevoie de mici reglaje în timp ce se deplasează prin București nu vor mai fi nevoiți să își care bicicleta până la cel mai apropiat service sau chiar până acasă. După un prim instructaj, o vor putea repara singuri, chiar pe străzile orașului. Asta pentru că vor avea la dispoziție 7 stații autonome pentru reparat biciclete. Proiectul este implementat de Asociația Hai cu bicla și a fost primit cu entuziasm de comunitatea bicicliștilor.
Trebuie să mărturisesc că nu sunt biciclistă. Așa că, pentru mine, nu era foarte clar de ce bicicliștii ar avea nevoie de stații autonome de service pentru biciclete. Mai ales că un prieten, promotor al ciclismului, dar mai sceptic din fire, m-a avertizat, „binevoitor”, că stațiile acestea sunt un moft. Despre utilitatea lor mi-a vorbit însă Oana Turturică, FAR la Asociația Hai cu Bicla (în traducere, Președintele unei organizații în care „nu există ierarhii și funcții, ci doar oameni pasionați și rezultate”).
Pe Oana am întâlnit-o ieri, într-o zi mohorâtă și total neprielnică pentru a testa stația. Sfidând ploaia și vântul, a venit în fustă, pe bicicletă. Nu pot spune că nu mă așteptam la asta din partea unei bicicliste „militante”. Și nu mă îndoiam nici că poate vorbi zeci de minute despre un proiect de care nu este responsabilă în mod direct.
Ideea de a dota capitala cu stații autonome de service pentru biciclete îi aparține lui Tudor Pop, colegul Oanei. Inspirându-se din străinătate, cei doi au gândit un sistem care să-i scutească pe bicicliștii experimentați să mai meargă în service sau acasă pentru reparații minore și să îi determine pe cei necunoscători să învețe să-și facă singuri mici ajustări sau reparații. Astfel, Oana speră că bicicliștii nu vor mai fi nevoiți să-și abandoneze traseul, așa cum ea însăși a făcut-o o dată.
Trebuia să mă văd cu cineva și nu am mai putut să ajung, căci am avut pană. A trebuit să mă întorc cu bicicleta pe lângă, căci nu știam nimic: ce înseamnă, cum înseamnă. Bașca e că, atunci când eram mică, știam. Și mamă, ce-mi plăcea! Dar pauza și-a spus cuvântul.
Însă, din 2010, de când a reluat mersul pe bicicletă, a învățat să folosească încet-încet o parte dintre sculele cu care vin dotate stațiile pentru biciclete.
Ce conține și la ce folosește o stație self-service
Stațiile self-service pe care cei de la Hai cu bicla le vor instala în București conțin șurubelnițe plate și în cruce, chei normale și de tip imbus și pompă pentru roți. Cu ajutorul lor, bicicliștii vor putea regla schimbătoarele și frânele, vor putea schimba anvelopele și umfla roțile sau strânge piulițele și pedalele. Graficul următor detaliazăustensilele disponibile și operațiunile posibile și explică modul de folosire.
Mai trebuie menționat că stațiile vor fi prinse de sol și așezate pe un covor cauciucat, menit să protejeze bicicleta. Kit-urile au fost cumpărate din Slovenia și costă, cu tot cu transport, aproximativ 1.000 de euro, bucată. Însă, pentru că au cumpărat 7 bucăți și sunt distribuitori unici în România, cei de la Hai cu bicla au obținut un preț „mai bun”. Costurile proiectului au fost acoperite cu ajutorul unei finanțări obținute printr-un program de CSR al companiei Porsche România.
Unde veți găsi stațiile self-service pentru biciclete
Cel mai probabil, cele 7 stații autonome de service pentru biciclete vor fi amplasate în Parcurile Herăstrău, IOR și Tineretului, la Facultatea de Arhitectură și la Politehnică, în fața Bibliotecii Naționale și în fața Guvernului. Însă, înainte de a le putea monta, cei de la Hai cu bicla trebuie să obțină aprobări de la autorități.
Trecând peste nesiguranța data de această așteptare, Oana ține să precizeze că nu au ales la întâmplare locurile. Au folosit o aplicație pentru bicicliști, ca să detecteze cele mai frecventate trasee. Apoi, au ales punctele în care există paznici, care să se asigure că stațiile nu vor fi vandalizate. În plus, cu ajutorul acestora, inițiatorii proiectului vor să pună la dispoziția bicicliștilor și petice, necesare în caz de pană.
Chiar dacă obținerea autorizațiilor mai poate dura, cei curioși nu vor fi nevoiți să aștepte un termen nedeterminat pentru a testa sculele. Asta pentru că inițiatorii proiectului au început deja o campanie de promovare. Astfel, una dintre stațiile achiziționate „este plimbată” pe la magazinele de biciclete din București. A stat o săptămână în fața service-ului Bike Geek, una la magazinul Biciclop și încă una în curtea Atelierului Pinion. Săptămâna aceasta o găsiți în față magazinului Spokes, iar în curând, posibil, și la Pegas.
Stația self-service pentru biciclete, moft sau necesitate?
Deși Oana mi-a explicat destul de convingător care este utilitatea acestor stații, am vrut să aflu și părerea bicicliștilor. Reacțiile lor au fost surprinzător de bune, dacă ar fi să luăm în calcul și probabilitatea de a întâlni și „hateri”, cum îi numește Oana pe cârcotași.
Andrei Constantinescu, biciclist profesionist, se numără printre cei care ar folosi stațiile self-service. Crede însă că ele „nu vor prinde”, căci nu sunt destinate oricărui „plimbăreț de duminică”, care „habar nu are să dea jos o roată și să-și facă o pană”. Totuși, consideră că ele s-ar putea dovedi utile pentru bicicliștii adevărați.
Vlad Dumitrescu, biciclist practicant care coordonează implementarea aplicației I’Velo, crede că ideea e „super mișto” și spune că, dacă ar avea astfel de stații pe traseele parcurse în mod normal, și-ar lăsa acasă trusa de scule pe care o poartă cu el atunci când își ia rucsac.
Alți beneficiari ai proiectului ar putea fi antreprenorii ai căror afaceri depind de folosirea bicicletei. Marian Scafaru, cooordonatorul unui proiect de colectare a uleiului uzat cu ajutorul unor cargo-biciclete, s-a declarat chiar entuziasmat de inițiativa celor de la Hai cu bicla. Uleiosul, cum este cunoscut de cei mai mulți, a testat deja stația și a constatat că e dotată cu „niște scule super șmechere”. Singurul lucru care, în opinia sa, lipsește, este un tub de spray pentru uns lanțuri. Recunoaște însă că furnizarea unui consumabil ar fi mai greu de gestionat.
Aceeași recomandare o face și Marius Pop, un alt biciclist pasionat, dispus să folosească la nevoie stațiile self-service. Din spusele sale, ar fi „cool” dacă ar putea să-și curețe și lanțul, o activitatea pe care nu o poate face în apartament „în mod civilizat”.
Așadar, aproape toți bicicliștii cu care am discutat declară sunt dispuși să încerce mecanismul pus la dispoziție de asociația Hai cu bicla. Însă, fetele contactate au fost ceva mai reticente. Alexandra Ştef, inițiatoarea proiectului HeyMărie! și biciclistă de ocazie, a mărturisit că, dacă ar avea probleme, ar cere ajutorul unui prieten sau unei prietene. Similar, coordonatoarea proiectului Reciclare Creativă, Georgiana Cremene, ar „merge pe lângă bicicletă” dacă i s-ar întâmpla să îi sară lanțul, de exemplu. Ambele ar fi însă dispuse să învețe să folosească stațiile self-repair.
Oana Turturică are deja o soluție pentru problemă: a propus organizatorilor SkirtBike să desfășoare un mic instructaj în cadrul evenimentului. Cu această ocazie, mărturisește că i-ar plăcea ca proiectul lor să aibă și un rol educativ, stimulându-i pe bicicliștii să învețe mai multe despre bicicletele lor și despre cum le pot repara. Până atunci, însă, îi îndeamnă pe toți cei interesați de proiect să-I voteze în cadrul unei competiții care le-ar putea aduce o finanțare suplimentară.
