Din cele 6,9 milioane de hectare ale fondului forestier, aproximativ 51% se află în proprietate privată și doar 39,7% sunt în arii protejate al nivel național, potrivit datelor publicate, joi, de Inventarul Forestier Național (IFN).
Potrivit studiului, suprafața pădurilor inclusă în arii protejate de interes național este de 850.000 hectare, zona de protecție integrală este de 220.000 de hectare, iar suprafața Siturilor Natura 2000, care includ în cvasitotalitate ariile protejate de interesnațional este de 2.606.752 hectare. Per total, 39,7% din pădurile României sunt incluse în arii protejate la nivel național.
Realizatorii studiului au declarat că situația a condus la un conflict între proprietarii de pădusir și stat. Acesta din urmă nu a plătit până în prezent compensațiile proprietarilor de păduri pentru pierderile de venit rezultate în urma restricțiilor de exploatare a masei lemnoase impuse prin amenajamentele silvice și includerea pădurilor în arii protejate.
Dacă pentru funcțiile de agromediu ale pășunilor și pajiștilor există compensații între 170 – 400 euro/ha, pentru păduri compensația este zero.
Este o încălcare abuzivă a dreptului de proprietate și o cauză a tăierilor ilegale. Societatea nu este conștientă că trebuie să plătească pentru funcțiile de protecție ale pădurii – sume modice față de sumele plătite pentru agricultură”, se arată în studiu.
Volumul anual mediu recoltat în perioada anterioară anului 1989 este de 25 milionae metri cubi, după 1989 volumul mediu scăzând la o medie de 15 milioane metri cubi. Masa lemnoasă recioltată reprezintă sub 50% din creșterea anuală a pădurii, comparativ cu o medie de UE-27 de 60%. Doar Bulgaria (41%), Cipru (16%), Danemarca (35%), Italia (26%), Luxemburg (38%) și Slovenia (44%) înregistrând recoltări în proporție mai mică din creștere.
În România au fost înregistrați circa 830.000 de proprietari de pădure și aproximativ patru milioane de proprietari de terenuri agricole, raportul fiind 1:5. Valoarea în PIB a sectorului forestier (silvicultură și prelucrarea lemnului) este de 2%, iar cea a agriculturii și industriei alimentare de 12%.
IFN a fost realizat în perioada 2008-2012, un nou ciclu de analiză fiind demarat în 2013.
„IFN a fost demarat în anul 2006, iar realizarea sa a fost statuată prin Codul silvic în 2008, pentru a ne alinia standardelor europene. Acest inventar trebuie realizat, la nivel național, o dată la cinci ani. Acest inventar trebuie realizat din nevoia de informații precise și actualizate, pe baza cărora să se realizeze politica silvică, prognoze, programe și strategii pentru dezvoltarea sectorului forestier”, a declarat directorul de Politici și Strategii din Ministerul Mediului, Dănuț Iacob, prezent la conferință.
Datele au fost culese în teren de 21 de echipe special constituite și instruite, fiecare echipă fiind formată de trei persoane.
Informațiile IFN mai arată că, în metri cubi, volumul de pădure este de 2,22 milioane, cu o medie de 321,9 metri cubi la hectar. Pe specii de copaci, principalele sunt fagul, care reprezintă 36,8%, molidul — 23,8%, gorunul — 10,1%, carpenul — 8,1%, bradul — 5%.
Citește și:
Inventarul Forestier Național: În România nu putem vorbi de defrișări
