Megatrendurile sunt procese globale care schimbă treptat lumea în care trăim, afectând toate nivelurile societății și influențând luarea deciziilor politice și economice, precum și viața fiecăruia dintre noi. Compania Wilo a identificat cinci megatrenduri în cadrul planificării sale strategice pe termen lung.
Iată principalele megatrenduri care conturează viitorul, potrivit unui comunicat al Wilo:
1. Urbanizarea
Știm că urbanizarea este o migrare a populației din mediul rural în cel urban, însă termenul cuprinde și modurile în care societatea se adaptează la schimbările produse de extinderea orașelor. În următorii ani, urbanizarea va duce la dezvoltarea fizică a zonelor urbane și la apariția unui număr tot mai mare de megaorașe cu peste zece milioane de locuitori. Mai sus, mai repede, mai departe – în acest mod se rezumă tendința actuală în ceea ce privește dezvoltarea urbană.
Pe măsură ce cresc orașele, crește și cererea de resurse în aceste zone în plină expansiune. La capitolul apă, este preconizat ca urbanizarea să ducă la creșterea cererii globale cu 104 miliarde m³ începând cu anul 2025.
2. Deficitul de apă
Potrivit Raportului Mondial al Apei realizat de Organizația Națiunilor Unite, aproximativ 5 miliarde de oameni vor fi expuși riscului de lipsă de apă până în 2050. Deficitul de apă se referă aici la lipsa alimentării cu apă, fiind calculat ca raport dintre consumul de apă potabilă și alimentarea cu apa disponibilă.
Potrivit tendințelor actuale, consumul și cererea de apă sunt în creștere la nivel mondial. Cu toate acestea, mai mult de 97% din toată apa de pe Pământ este sărată, resursele de apă dulce fiind extrem de limitate sau greu accesibile. În plus, perioadele lungi fără ploi, secetele și valurile agresive de căldură agravează și mai mult situația aprovizionării în unele locuri.
3. Globalizarea 2.0
Prin definiție, globalizarea tradițională este un proces prin care piețele, societățile și culturile naționale și regionale cresc împreună într-o rețea universală de comerț, comunicații, migrație și transport. Ca urmare a acestui megatrend, economia mondială este în continuă schimbare și devine tot mai interconectată, mai complexă și mai competitivă.
Pe de altă parte, piețele sunt din ce în ce mai volatile, echilibrul de putere se schimbă, încep să devină evidente anumite procese de destabilizare, iar amenințarea deconectării planează asupra lumii ca un nor întunecat: cooperarea internațională este în declin, alianțele se destramă, punțile economice dintre națiuni sunt dărâmate.
4. Schimbarea climei
Schimbările climatice, care au fost evidente în modelele meteorologice globale și regionale de la mijlocul până la sfârșitul secolului al XX-lea, sunt atribuite în principal nivelurilor crescute de dioxid de carbon din atmosferă, din cauza utilizării combustibililor fosili. Emisiile globale de CO₂ continuă să crească, atrăgând după ele și creșterea temperaturilor globale. Diferitele modele de calcul dezvoltate de către cercetătorii în climatologie descriu o imagine înfricoșătoare.
5. Criza energetică
Creșterea cererii de energie pe de o parte, și rata limitată de producție de combustibil pe de altă parte, au creat o penurie globală de energie, acest lucru cauzând o blocare în procesul de ofertare și, inevitabil, o creștere a prețurilor la energie.
Rezervele de combustibili fosili sunt limitate, ceea ce înseamnă că mixul energetic trebuie să evolueze în favoarea unor forme fluctuante de energie, cum ar fi vântul, apa și soarele. Evoluțiile globale actuale au demonstrat în mod clar cât este de important să facem acest pas.
Citește și: Emisiile de CO2 au crescut cu 5% în UE, după anul pandemic 2020
