INFORMARE DE PRESA
Attila KORODI, ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile a participat in aceasta dimineata la dezbaterea dedicata temei „Schimbari climatice-energie”, organizata la sediul Infoeuropa din Bucuresti.
Prezentam in continuare transcrierea declaratiei ministrului Mediului:
„Doamnelor si Domnilor,
Tema care face obiectul intalnirii noastre de astazi este una foarte actuala si merita supusa atentiei dumneavoatra. Pachetul legislativ, dat publicitatii in data de 23 ianuarie anul acesta, este rezultatul deciziei, la nivelul politic cel mai inalt din primavara anului 2007, privind stabilirea unor obiective precise in demonstrarea angajamentului ferm al Uniunii Europene in lupta impotriva schimbarilor climatice.
Consiliul European a stabilit doua obiective cheie: Primul se refera la reducerea cu cel putin 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in anul 2020 fata de anul 1990 si cu 30%, daca se ajunge la un acord intenational dupa 2012;
Al doilea obiectiv are in vedere o pondere a energiilor regenerabile in consumul final de energie al UE de 20% pana in anul 2020, incluzand in aceasta si tinta de 10% biocarburanti in totalul consumului de carburanti utilizati in transporturi.
Scopul pachetului legislativ este acela de a stabili obligatiile, pentru perioada 2013-2020, in cele doua domenii complementare, si anume: „reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, precm si cresterea ponderii surselor regenerabile de energie in consumul final de energie”, raportate la nivelul anului 2005. Acesta a fost pregatit pe baza unor studii de impact elaborate prin utilizarea unor modele macroeconomice in care sunt luate in considerare, printre altele, evolutia PIB-ului, evolutia pretului petrolului si a pretului certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera.
De asemenea, pachetul legislativ pregateste tranzitia catre o economie cu emisii de dioxid de carbon scazute. Aceasta se poate realiza doar printr-un mix de politici sectoriale care sa asigure nu numai reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, dar si securitatea energetica prin cresterea ponderii energiilor regenerabile in consumul final de energie si nu in ultimul rand, a cresterii eficientei energetice in toate sectoarele (planul de actiune in domeniul eficientei energetice care prevede o imbunatatire a acesteia cu 20% pana in anul 2020).
In scopul atingerii angajamentului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera a fost propus un proiect de decizie privind distribuirea eforturilor intre Statele Membre si un proiect de directiva pentru modificarea si extinderea Directivei privind schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera (ETS).
Astfel, s-a stabilit ca pentru atingerea tintei de reducere de 20% pana in anul 2020, fata de anul 1990, sectoarelor non ETS (care nu au fost incluse in schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera) le revine un procent de reducere de 10%, in perioada 2013-2020 fata de anul 2005, la nivelul intregului spatiu UE.
Alegerea anului 2005 este justificata de faptul ca, pentru acest an, exista emisii verificate in sectoarele ETS (mai putin Romania si Bulgaria, care au intrat in schema de comercializare din anul 2007).
Criteriul avut in vedere la distributia eforturilor de reducere intre Statele Membre este PIB/cap de locuitor. Avand in vedere diferentele de dezvoltare economica si luand in considerare necesitatea cresterii economice in noile State Membre, reducerea de 10% pentru sectoarele non ETS se reflecta prin tinte diferite, situate intre – 20% si + 20.
Romania este prevazuta cu un procent de +19% fata de anul 2005 pentru sectoarele non ETS (transporturi, agricultura, deseuri, servicii, locuinte-in principal incalzire-, instalatii mici care nu fac obiectul shemei de comercializare).
Conform proiectului de Directiva, Romania urmeaza sa majoreze cota parte a surselor regenerabile (solara, eoliana, hidro geotermala, biogaz etc.) in consumul brut de energie de la 17,8% in 2005 la 24% in 2020 (fata de media UE de 8,5% in 2007, cu obiectivul de a ajunge la 20% in 2020). Tinta avuta in vedere de Romania este ca, la nivelul anului 2020, ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile sa ajunga la 38%.
Faptul ca s-a acordat un procent de crestere a emisiilor de gaze cu efect de sera nu constituie obligatoriu un avantaj.
La nivelul anului 2005, emisiile din sectoarele ETS reprezinta 48% din total emisii de gaze cu efect de sera, asa cum a rezultat la elaborarea Planului national de alocare pentru anul 2007 si perioada 2008-2012.
Rezulta ca, la nivelul aceluiasi an 2005, emisiile din sectoarele non ETS sunt cca 52% din total emisii de gaze cu efect de sera la nivel national.
Din anul 2013, aceasta pondere se va schimba tinand seama de noile sectoare care vor intra sub incidenta schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera.
De asemenea, o serie dintre sectoarele care intra sub incidenta acestei decizii, sectoare non ETS (transporturi, deseuri, locuinte) se supun unor reglementari cu caracter obligatoriu, si anume reducerea emisiilor de CO2 din transporturi, tinta de 120gCO2/km pentru autovehicule, recuperarea energetica a gazului de depozit, sau cel putin recuperarea metanului si arderea acestuia, eficienta energetica a cladirilor.
Avand in vedere toate cele mentionate, se poate constata ca „avantajul” de +19% poate fi valorificat conditionat de dezvoltarea sectorului servicii si a intreprinderilor mici si mijlocii care sa contribuie la cresterea PIB-ului.
Este necesar sa remarcam ca pachetul contine prevederi si tinte definite pana in anul 2020, deci vorbim despre o planificare pe termen lung.
De asemenea, ar trebui elaborate scenarii care sa fundamenteze acele politici sectoriale care pot raspunde cerintelor pachetului legislativ, cu costuri economice si sociale cat mai mici si corelat cu contributia in PIB. Printre scenarii putem reaminti:
– cresterea emisiilor in sectoare non ETS,
– alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera prin licitatie 100 % pentru instalatiile de producere a energiei electrice cu consecinte asupra pretului acesteia.
In plus, putem vorbi despre:
– alocarea certificatelor pentru celelalte instalatii prin licitatie graduala, astfel incat pana in anul 2020, alocarea sa fie 100% prin licitatie;
– delocarea unor industrii energointensive (ciment, aluminiu, otel, s.a.).
Potrivit Strategiei nationale a Romaniei in domeniul eficientei energetice, intensitatea energetica se va reduce la sfarsitul anului 2015 intre 50% (scenariul optimist) si 30% (scenariul pesimist), in conditiile unei dinamici estimate a PIB de 5,4% in perioada 2003-2015.
Prin masuri coerente de crestere a eficientei energetice se va obtine o reducere a consumului de energie finala cu 9% in perioada 2008-2013 in comparatie cu nivelul consumului mediu din perioada 2001-2005.
Acest obiectiv se va realiza prin masuri legislative, reglementari, acorduri voluntare, extinderea serviciilor pentru economii de energie, instrumente financiare si de cooperare.
In ceea ce priveste sursele regenerabile de energie, Romania are obligatia sa elaboreze si sa prezinte Comisiei Europene un Plan National de Actiune cu obiective, termene de executie si responsabilitati precise (defalcate pe domeniile electricitate, incalzire si racire, transporturi) pana la 31 martie 2010.
In vreme ce obiectivul-tinta pe ansamblul Uniunii Europene este ca circa 21% din totalul consumului de electricitate sa provina din surse regenerabile in anul 2010, obiectivul urmarit de Romania este mult mai ambitios: 34% la nivelul anului 2013.
In incheiere, as dori sa mentionez ca pentru atingerea tintelor propuse pentru Romania sunt necesare analize la nivel macroeconomic privind scenariile de dezvoltare economica viitoare, scenarii care, pe langa luarea in considerare a riscurilor asociate cresterii pretului petrolului si a gazelor naturale pe plan international, ar trebui sa tina seama si de pretul certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera.
In continuare, trebuie sa tinem seama de faptul ca, atat la nivel macro, cat si la nivel de micro/companie strategiile trebuie dezvoltate in termeni de indicatori privind intensitatea energetica si intensitatea carbonului”.
Serviciul Relatii Publice al Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile
