Pe 26 aprilie 1986 o defectiune la unul dintre reactoarele centralei nucleare de la Cernobil a provocat o explozie, urmata de contaminarea radioactiva a zonei. Astazi se implinesc 27 de ani de la cel mai grav eveniment nuclera din istoria umanitatii.
Raportul Forului Cernobil din anul 2005, condus de Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) si Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucratori si 9 copii cu cancer tiroidian) si a estimat ca mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian intre copiii diagnosticati in 2002.
Scurt metraj de cosmar
Sambata, 26 aprilie 1986, la 01:23:58 am, reactorul numarul 4 a suferit o explozie catastrofala a cazanelor sub presiune de abur din componenta acestuia, care a declansat un incendiu, o serie de explozii aditionale si fluidizare nucleara.
Un nor de precipitatii radioactive s-a indreptat spre partile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei si partile estice ale Americii de Nord.
Suprafete mari din Ucraina, Belarus si Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. Circa 60% din precipitatiile radioactive cad in Belarus, conform datelor post-sovietice oficiale.
Centralele nucleare nu sunt niciodata 100% sigure
Organizatiile de mediu atrag atentia ca centralele nucleare nu sunt niciodata 100% sigure. Indiferent de numarul sistemelor de siguranta, centralele nucleare sunt manevrate de oameni, iar eroarea umana nu poate fi eliminata.
Industria nucleara se bazeaza pe memoria scurta a populatiei si pe mirajul etern al <<energiei ieftine>> care s-a nascut din lipsa informarii corecte. Iata ca, din pacate, avem cel putin 2 ocazii anual (comemorarea dezastrelor de la Cernobil si Fukushima) in care le reamintim oamenilor ca energia nucleara nu a adus niciunui stat din lume independenta energetica mult-visata, nu este nici ieftina – a se vedea imprumuturile gigantice solicitate Euratom anual – cat despre siguranta…nu am mai vorbi astazi daca acum 27 de ani nu ar fi murit peste 1 milion de oameni”, spune Ioana Ciuta, director executiv al Fundatiei TERRA Mileniul III.
Punctele slabe de la Cernavoda
Romania este una dintre tarile cele mai active seismic din Europa. Cu toate acestea, au fost inregistrate cateva deficiente majore privind cutremurele. Calculul pentru cutremurul baza de proiect s-a bazat doar pe o estimare determinista si a fost luata in considerare o probabilitate de aparitie a seismelor mai scazuta decat cea folosita in prezent in Europa, respectiv o valoarea de 1/1.000 pe an, in loc de 1/10.000 pe an. De asemenea, exista insuficiente informatii despre comportamentul centralei in cazul unui cutremur mai mare decat cel de referinta.
Centrala de la Cernavoda prezinta deficiente si in privinta inundatiilor. Raportul specialistilor europeni implicati in revizuirea testelor de stres a aratat ca o serie de echipamente de protectie impotriva inundatiilor trebuie imbunatatite, criticand totodata lipsa inspectiilor de rutina a celor existente.
Unitatatile 1 si 2 de la CNE Cernavoda au functionat pentru perioade relativ scurte (din 1996, respectiv 2007), dar reactoarele au fost proiectate in anii 1970 si sunt, prin urmare, depasite. O serie de puncte slabe sunt cauzate de proiectarea instalatiei si nu au facut obiectul testelor de stres in contextul in care nu pot fi remediate (ex. Grosimea redusa a peretelui reactorului si amplasamentul bazinului de combustibil ars).
In acest context, decizia Guvernului de a continua investitiile in unitatile 3 si 4 de la Cernavoda este nejustificata si nu va face decat sa sporeasca riscurile de sanatate ale populatiei si datoriile Romaniei, avand in vedere ca Unitatea 2 a fost finalizata cu sprijin financiar strain (imprumut canadian de 146 milioane de dolari si imprumut de 324 milioane de dolari de la Euratom).
