Anul 2019 încheie un deceniu de căldură globală „excepțională”, şi cel mai călduros an înregistrat din 1850, dată când au început măsurătorile, factorul determinant fiind emisiile de gaze cu efect de seră, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), care a lansat marți un raport provizoriu cu privire la starea climei globale.
Încălzirea este, de asemenea, însoţită de fenomene climatice extreme, cum ar fi inundaţiile din Iran, seceta din Australia şi din America Centrală, episoadele de caniculă din Europa şi din Australia sau incendiile de pădure care au afectat Siberia, Indonezia şi America de Sud.
De asemenea, agenția constată că 2019 este pe cale să fie al doilea sau al treilea an cel mai calduros din istorie, cu temperatura medie globală din ianuarie până în octombrie, cu aproximativ 1,1 grade Celsius peste perioada preindustrială.
„Dacă nu acționăm urgent asupra climei, atunci ne îndreptăm către o creștere a temperaturii cu peste 3° C până la sfârșitul secolului, cu impacturi tot mai nocive asupra bunăstării umane”, a declarat Petteri Taalas, secretarul general al OMM.
CO2 și nivelul mării în creștere
Raportul constată că concentrațiile de dioxid de carbon (CO2) din atmosferă, care au atins niveluri record anul trecut, au continuat să crească și în 2019.
În plus, creșterea nivelului mării s-a accelerat din cauza topirii straturilor de gheață din Groenlanda și Antarctica, în timp ce căldura oceanului este la niveluri record, ecosistemele marine vitale fiind degradate.
Mai multe agenții ale Organizației Națiunilor Unite au contribuit la raport, care detaliază și modul în care vremea și climatul au impact asupra sănătății, securității alimentare, migrației, ecosistemelor și vieții marine.
Variabilitatea climatică și evenimentele meteorologice extreme sunt printre factorii cheie ai creșterii recente a foametei la nivel mondial, care afectează acum peste 820 de milioane de oameni.
„De la o zi la alta, impactul schimbărilor climatice se manifestă printr-o vreme extremă și„ anormală. Și, din nou în 2019, riscurile legate de vreme și climă au lovit puternic. Încălzirile și inundațiile care au fost evenimente „odată într-un secol” devin mai frecvente. Din Bahamas până în Japonia până în Mozambic, ţările au suferit efectul unor cicloni tropicali devastatori. Incendiile au trecut prin Arctica și Australia”, a spus dl Taalas.
Potrivit Centrului de Monitorizare a Strămutărilor Interne (IDMC), peste 10 milioane de persoane au fost strămutate pe teritoriul propriei ţări în primul semestru, 7 milioane dintre acestea din cauza catastrofelor climatice. Inundaţiile reprezintă cauza principală, urmate de furtuni şi secetă. Cele mai afectate regiuni sunt Asia şi zona Pacificului.
În ritmul actual, temperatura ar putea creşte până la 4 sau 5 grade Celsius până la sfârşitul secolului. Chiar dacă statele îşi respectă angajamentele actuale, creşterea au putea depăşi 3 grade Celsius, în timp ce Acordul de la Paris din 2015 prevede limitarea încălzirii globale mondiale sub 2 grade Celsius, şi anume la 1,5 grade Celsius.
Riscuri pentru sănătate
Temperaturile record pun în pericol sănătatea oamenilor, potrivit informațiilor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Valurile de căldură majore din Japonia, la sfârșitul lunii iulie până la începutul lunii august, au provocat peste 100 de decese și aproximativ 18.000 de spitalizări, de exemplu.
Aproximativ jumătate din populația globală este acum amenințată de febra dengue, deoarece modificările condițiilor climatice facilitează transmiterea virusului dengue pentru speciile de țânțari Aedes.
Africa de Sud a cunoscut perioade secetoase extinse din cauza întârzierii ploilor sezoniere, relatează Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Întrucât se estimează că producția de cereale va fi în jur de 8% sub media pe cinci ani, aproximativ 12,5 milioane de persoane din regiune se vor confrunta cu insecuritate alimentară.
