O treime din toată mâncarea produsă la nivel global, ca greutate, se pierde sau se risipește între fermă și farfurie – adică peste 1 miliard de tone. Transformată în calorii, această cantitate echivalează cu 24% din aprovizionarea globală cu alimente care nu este consumată. În același timp, 1 din 10 oameni la nivel mondial suferă de malnutriție. Această amploare a pierderilor și risipei alimentare afectează nu doar sănătatea și nutriția umană, ci și economiile și mediul. Mâncarea risipită are un impact financiar uriaș, costând economia globală peste 1 trilion de dolari în fiecare an. De asemenea, contribuie la schimbările climatice, generând aproximativ 8%-10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Iată 11 moduri prin care să eviți risipa alimentară de Paște, o perioadă în care oamenii aruncă masiv alimente la gunoi.
Ce cauzează risipa alimentară?
Dacă tendințele actuale continuă, pierderile și risipa alimentară se vor dubla până în 2050. Deși termenii „pierdere alimentară” și „risipă alimentară” sunt adesea folosiți împreună, ei acoperă probleme diferite în cadrul sistemului alimentar.
Pierderea alimentară are loc în apropierea fermei sau de-a lungul lanțului de aprovizionare – de exemplu, în timpul recoltării, depozitării sau transportului. Risipa alimentară se întâmplă la nivelul comerțului cu amănuntul, în domeniul ospitalității și în gospodării.
Cauze frecvente ale risipei alimentare:
- Gestionare deficitară a alimentelor: Lipsa de instruire sau cunoștințe în rândul angajaților din industria alimentară poate duce la risipă în timpul preparării. De asemenea, standardele rigide ale comercianților, care refuză produse imperfecte vizual sau surplusuri de la fermieri, contribuie la risipă. O altă cauză este planificarea defectuoasă a cererii vs. ofertei.
- Comportamentul consumatorilor: Gospodăriile sunt principala sursă de risipă alimentară la nivel de consum și vânzare cu amănuntul. Aceasta se datorează adesea lipsei de conștientizare a problemei și educației insuficiente privind modul corect de a stoca și consuma alimentele acasă. De asemenea, normele sociale și temerile legate de consumul produselor după data de expirare contribuie la risipă.
Se credea că risipa alimentară este o problemă a țărilor dezvoltate, iar pierderile alimentare o problemă a țărilor în curs de dezvoltare. Totuși, cercetări recente contrazic această idee. Programul Națiunilor Unite pentru Mediu arată că nivelurile de risipă alimentară sunt similare în țările cu venituri medii și mari.
CITEȘTE ȘI: Risipa alimentară va crește cu o treime până în 2030 fără măsuri urgente
Nutriție îmbunătățită și securitate alimentară
Reducerea pierderilor și risipei poate contribui la alimentarea sănătoasă a unei populații globale în creștere. Fructele și legumele – alimente perisabile și valoroase nutrițional – sunt cele mai afectate, peste 40% fiind pierdute sau risipite anual. Asigurarea unei utilizări mai bune a alimentelor produse este o strategie esențială în combaterea foametei.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
Potrivit Project Drawdown, reducerea risipei alimentare este cea mai eficientă măsură pentru reducerea emisiilor și combaterea crizei climatice. Până la 10% din emisiile globale provin din pierderi și risipă alimentară. Acestea apar din energia și resursele folosite pentru a produce alimente care nu sunt consumate și din metanul emis când alimentele se descompun.
Metanul este un gaz cu efect de seră de peste 80 de ori mai puternic decât CO2 pe termen scurt. Reducerea risipei înseamnă automat evitarea acestor emisii nocive.
Protejarea terenurilor agricole și a pădurilor
Îmbunătățirea eficienței sistemelor alimentare ajută la hrănirea mai multor oameni fără a extinde terenurile cultivate. Extinderea agriculturii este un factor major al defrișărilor și al emisiilor de CO2. Reducerea pierderilor alimentare poate permite reîmpădurirea terenurilor, o modalitate esențială de a capta carbonul din atmosferă.
11 moduri prin care să eviți risipa alimentară de Paște
Compost
Dacă nu ai posibilitatea să faci compost în curte sau să-l transporti tu însuți, e important să folosești serviciul de colectare separată a fracției umede pentru deșeuri menajere. Când deșeurile organice ajung la groapa de gunoi, ele se descompun în absența oxigenului și produc metan – un gaz cu efect de seră de scurtă durată, dar foarte puternic, care contribuie masiv la schimbările climatice. Redirecționarea acestor deșeuri spre reciclare este parte esențială a planurilor climatice și poate reduce semnificativ poluarea locală și impactul schimbărilor climatice în timpul vieții noastre.
Mergi la cumpărături cu listă
O listă de cumpărături bine făcută te ajută să nu cumperi în exces. Fă-ți un inventar al ce ai deja în frigider și cămară, planifică mesele și cumpără doar ce știi că vei consuma.
Organizează-ți alimentele
Organizează alimentele în funcție de termenul de expirare. Cele cu termenul cel mai apropiat în față, iar cele care expiră mai târziu – în spate. Astfel, vei consuma mâncarea înainte să se strice.
Congelează
Congelarea e una dintre cele mai eficiente metode de a păstra mâncarea până când ești pregătit să o consumi.
Nu arunca fructele și legumele îmbătrânite
Fructele și legumele prea coapte nu trebuie aruncate – le poți transforma în smoothie-uri delicioase și sănătoase. Chiar și cei mai pretențioși le vor consuma cu plăcere sub formă de băutură cremoasă.
Fă supă din resturi
Resturile de la pui sau legumele vechi pot fi transformate într-o supă sau un stoc de bază pentru alte mâncăruri. Poți congela porții măsurate pentru a le avea la îndemână când gătești.
Ia-ți mâncare de acasă
Fă-ți prânzul acasă și evită risipa de mâncare și ambalajele de unică folosință. Investește în recipiente reutilizabile și de calitate – te vor ajuta să folosești eficient ce ai deja în frigider. Când Paștele se termină, dacă ți-a rămas mâncare, împachetează și adu-o cu tine la muncă. Vei economisi bani și nu vei arunca mâncare.
Cumpără de la producători locali
Când alegi produse locale, sprijini fermierii din zona ta și micii întreprinzători. În același timp, reduci poluarea provocată de transportul mărfurilor pe distanțe lungi. Piețele locale sunt pline de produse de sezon proaspete – iar avantajele sunt atât economice, cât și ecologice.
Donează mâncarea în plus
Dacă ai alimente în exces, poți dona către diverse organizații sau chiar către cei mai puțin norocoși. Fă-ți inventarul frigiderului și cămarei și donează înainte ca produsele să expire sau să devină prea ofilite. Dacă știi că nu ai timp să consumi mâncarea, pune-o într-un pachet și doneaz-o.
Transformă resturile în altă mâncare
În loc să arunci resturile, reinventează-le. Mâncarea rămasă de la o masă poate deveni baza pentru alt preparat gustos. Aperitivele reci (brânzeturi, mezeluri, legume) pot fi transformate într-o bpizza rapidă, o quesadilla sau chiar un chec aperitiv. Ouăle fierte rămase de la Paște pot fi refolosite într-o salată orientală sau o salată de ouă cu iaurt și muștar. Cozonacul vechi se transformă ușor într-o budincă aromată cu lapte și ou. Resturile de friptură pot deveni umplutură pentru wrap-uri, tacos sau paste. Cu puțină imaginație, ceea ce părea inutil devine o masă nouă și delicioasă.
Cumpără doar cât ai nevoie
Nu te speria că magazinele vor fi închise pentru două zile pentru a cumpăra în exces. La drept vorind, mâncarea pe care o consumi o ai deja în casă sau ai în plan să o cumperi. Nu este cazul să cumperi 5 pâini pentru o familie formată din doi oameni pentru doar 2 zile. Planifică masa de sărbătoare în centrul unui fel de mâncare. Ține minte că vei avea aperitive și desert, pe care nu le poți termina într-o singură zi.
CITEȘTE ȘI: EAT SMART. Câtă mâncare aruncăm și cum putem controla risipa alimentară
La fel ca în cazul altor sărbători de sezon, Paștele este un moment în care, de multe ori, ne răsfățăm cu mese bogate. Iată câteva sfaturi utile pentru a profita la maximum de alimentele pe care le ai la dispoziție:
Depozitează corect mâncarea rămasă
Fă puțin loc în congelator și pregătește-ți recipientele, pentru că e aproape inevitabil să rămâi cu mâncare după masa de Paște. Congelarea resturilor nu doar că te ajută să eviți risipa alimentară, dar îți simplifică viața mai târziu, când ai nevoie de o masă rapidă. Este un sfat util nu doar de Paște, ci pe tot parcursul anului, dacă vrei să reduci risipa.
Încearcă o rețetă nouă cu ce a rămas
Dacă nu ești fanul congelării, poți încerca o rețetă care folosește resturile. Sigur, le poți mânca și așa cum sunt, dar s-ar putea să te plictisești de ele înainte să le termini. În schimb, te poți juca în bucătărie și să transformi friptura, cartofii gratinați sau salatele în alte preparate – cum ar fi curry-uri, pizza sau frittata. E și o metodă bună de a folosi ingredientele începute, dar nefolosite complet de Paște. Poate iese o combinație mai ciudată de arome, dar tocmai asta face procesul distractiv.
Dă o a doua șansă ingredientelor nefolosite
Ai cumpărat ingrediente pentru Paște și n-ai mai apucat să le folosești? Iată cum poți profita de ele, chiar dacă nu plănuiești să gătești imediat:
Lămâi și lime
Coaja: Spală citricele și răzuiește coaja cu o răzătoare fină. Întinde coaja într-un strat subțire pe o hârtie de copt sau o farfurie și pune-o în congelator. După ce s-a întărit, transfer-o într-o pungă cu fermoar și păstreaz-o până la 3 luni.
Zeama: După ce ai luat coaja, stoarce fructul și toarnă sucul în forme pentru cuburi de gheață. După ce au înghețat, păstrează cuburile într-un recipient la congelator, până la 3 luni. Dezgheață la temperatura camerei, după nevoie, sau folosește-le pentru sucuri sau ape.
Verdeață (ierburi aromatice)
Întinde frunzele și tulpinile fragede între două foi de hârtie absorbantă. Dă-le la microunde la putere mare timp de 30 de secunde. Amestecă-le ușor și continuă să le încălzești în reprize de 15-30 de secunde până se usucă complet. Ierburile mici și delicate, cum e cimbrul, vor dura doar câteva minute; cele mai mari, cum e oregano sau pătrunjelul, vor avea nevoie de mai mult timp. Păstrează-le într-un recipient etanș, la temperatura camerei.
Acestea sunt doar câteva moduri prin care poți evita risipa de alimente de Paște. Primul pas este să fii mai atent la ce și cât cumperi. Dacă plănuiești să ai o cină în doi, cumpără doar pentru două persoane. Să cumperi în plus doar în cazul în care cineva te vizitează spontan este greșit. Folosește alimentele pe care deja le ai în casă și mergi la magazin doar pentru ce îți lipsește.
Aceste sfaturi sunt potrivite pentru a evita risipa, dar și pentru a avea grijă la bugetul tău de aceste sărbători.
CITEȘTE ȘI:
EAT SMART. Câtă mâncare aruncăm și cum putem controla risipa alimentară
Risipa alimentară va crește cu o treime până în 2030 fără măsuri urgente
